Corfu

Corfu (greacă Κέρκυρα - Kerkyra) este o insulă a Greciei, în Marea Ionică, aproape de coasta albaneză, de care este despărțită printr-o o strâmtoare cu o lățime de 3 până la 25 de km. Este de asemenea o Prefectură ce mai conține o serie de insule mici din apropiere printre care cele mai importante sunt insulele Paxoi și Othonoi.

Nu confundați cu Corfu (oraș).
Νομός Κέρκυρας
Κέρκυρα
  insulă  

Νομός Κέρκυρας (Grecia)
Poziția geografică în Grecia
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})

Țară Grecia
RegiuneInsulele Ionice

ReședințăCorfu

Suprafață
 - Total613,6 km²

Populație (2011)
 - Total102,071 locuitori
 - Densitate166 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal490 82, 490 83, 490 84, 491 00

Localități înfrățite
 - VeronaItalia
 - LatakiaSiria
 - La Baule-EscoublacFranța
 - Gold CoastAustralia
 - MeißenGermania
 - TroisdorfGermania
 - BariItalia
 - BrindisiItalia
ISO 3166-2GR-22

Prezență online
site web oficial
OpenStreetMap relation

Poziția regiunii Νομός Κέρκυρας

Municipalități și comunități

MunicipalitateCod YPESReședință (dacă e diferită)Cod poștalCod zonal
Achilleio2602Gastouri490 8426610-39
Agios Georgios2601Agros490 8326630-7
Corfu (oraș)2607491 0026610
Esperion2604Velonades490 8126630-7
Faiakes2616Hypsos490 8326610-97
Kassopaia2606Kassiopi491 0026630-91
Korissia2608Argyrades490 8026620-5
Lefkimmi2609490 8026620-2
Meliteieis2611Moraitika490 8126610-7
Palaiokastritsa2613Lakones490 8326630-4
Parelioi2615Kokkini491 0026610-9
Paxoi2614Gaios490 8226620-3
Thinali2605Acharavi491 0026630-63
ComunitateCod YPESReședință (dacă e diferită)Cod poștalCod zonal
Ereikoussa2603491 0026630-7
Mathraki2610491 0026630-71
Othonoi2612491 0026630-71

Istorie

Perioada medievală

Corfu (1207–1214 și 1386–1797) a fost cucerit de Veneția de la conducătorul său genovez la scurt timp după a Cruciada a patra. Insula a fost apoi repede preluată de Despotatul Epirului condus de Teodor Comnen Dukas, dar a fost cucerită în 1258 de Regatul Siciliei sub conducerea regelui Manfred. Insula a rămas sub stăpânirea angevină până în 1386, când Veneția a recăpătat controlul, care va dura până la sfârșitul Republicii în 1797. Din epoca medievală și până în secolul al XVII-lea, insula a fost recunoscută ca un bastion al statelor europene împotriva Imperiului Otoman și a devenit unul dintre cele mai fortificate locuri din Europa. Fortificațiile insulei au fost folosite de venețieni pentru a se apăra împotriva intrării otomane în Marea Adriatică.[1] Corfu a respins câteva asedii otomane, înainte de a trece sub stăpânirea britanică după Războaiele Napoleoniene.[2][3][4]

Personalități născute aici

Note

  1. Johann Georg Keyssler (1760). Travels Through Germany, Bohemia, Hungary, Switzerland, Italy, and Lorrain: Giving a True and Just Description of the Present State of Those Countries …. G. Keith. p. 54. Retrieved 6 July 2013. Corfu is not only a bulwark to the Venetians against the attack of a foreign enemy,... [...] ....and, since count Schulenburg caused several fortifications to be added to it, it may justly be looked upon as one of the strongest places in Europe.
  2. The Scots Magazine and Edinburgh Literary Miscellany. 71. Archibald Constable. . p. 916. Accesat în . Under the Venetians, in the middle ages, and down even to the seventeenth century, Corfu was esteemed the advanced bastion and bulwark of the Christian states, against the Ottoman power, when the Solymans and the Sclims menaced ...
  3. John Julius Norwich (). The Middle Sea: A History of the Mediterranean. Knopf Doubleday Publishing Group. p. 385. ISBN 978-0-307-38772-1. Accesat în . For Venice only a single bulwark remained: Corfu. The army that, early in 1716, the Grand Vizir flung against the citadel of Corfu consisted of 30,000 infantry and some 3,000 horse.
  4. Elizabeth Mary Leveson-Gower Grosvenor Westminster (2d marchioness of) (). Narrative of a Yacht Voyage in the Mediterranean: During 1840–41. J. Murray. p. 250. Accesat în . Corfu thus became a strong bulwark against the Turks, whose frequent attacks were successfully repulsed. In 1716 it was besieged for forty-two days by a formidable Ottoman army and fleet, and several daring attempts were made to storm ...

Vezi și

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.