Sammu-ramat

Sammu-ramat (Shammuramat sau Sammur-amat) a fost regină a Asiriei între anii 811 î.Hr.-808 î.Hr. Văduva regelui Shamshi-Adad al V-lea, după unele surse a domnit 3 ani pe tronul Asiriei. Alte surse susțin că domnia ei a durat din anul 809 î.Hr. până în anul 792 î.Hr.[3][4]

Sammu-ramat
Date personale
Născutăsecolul al IX-lea î.Hr.
Decedatăsecolul al VIII-lea î.Hr.
Căsătorită cuShamshi-Adad V[*][[Shamshi-Adad V (Assyrian king (824-811 B.C))|​]]
CopiiAdad-nirari III[*][[Adad-nirari III (King of Assyria)|​]]
Ocupațieconsoartă[*]​
Locul desfășurării activitățiiNinive[1][2]
Activitate
Apartenență nobiliară
TitluriQueen Regent[*][[Queen Regent (mother or spouse of a monarch governing the state because the monarch is minor, absent or incapacitated)|​]]
King of Assyria

Stela reginei Shammuramat (piatra memorială) a fost găsită în Assur, în timp ce inscripția din Calah (Nimrud - o localitate asiriană din antichitate) indică că ea a domnit după moartea soțului său și înainte să guverneze fiul său. Cu toate că legendara Semiramida este de obicei considerată o figură mitică, există unele evidențe în înregistrările asirice ce indică cum că de fapt ar fi denumirea greacă pentru Shammu-ramat. Această identificare între Shammu-ramat și Semiramida se află în dispută.

Date biografice

Sammu-ramat s-a născut în jurul anului 822 î.Hr. Deși nu există indicii clare că ar fi avut sânge regal, regele Shamshi-Adad al V-lea a ridicat-o la rang de soție. După moartea lui, la tron urmează fiul lor, Adadnirari al III-lea, în vârstă de 12 ani, iar Sammu-ramat devine regentă și preia efectiv conducerea statului. Acesta este singurul caz din istoria statului asirian când o femeie accede la putere.[5]

Sammu-ramat a militat pentru o apropiere între asirieni și akkadieni, sub conducerea regilor de la Assur. Ea l-a adus pe zeul babilonian Nebo de la Borsippa la Kalach (Nimrud), în Asiria. Prin aceasta, a contribuit la reunificarea sub același sceptru a asirienilor și akkadienilor, care până atunci fuseseră dușmani. Printre realizările ei se numără și perfecționarea sistemului de irigații din Mesopotamia, evitând astfel daunele cauzate de secetă.[6]

Activitate politică externă

Sammu-ramat a inițiat lupte împotriva urartienilor și apoi a mezilor. A declanșat campanii spre vest și sud împotriva prinților sirieni. Potrivit unor legende grecești, ar fi fost prima femeie care a luat parte activă la războaie, îmbrăcată în pantaloni.[7]

Mituri

Sammu-ramat, numită și Semiramida, este menționată în mituri grecești, în special în lucrările lui Herodot. Astfel, potrivit legendei, ei i se atribuie întemeierea Babilonului, precum și construirea grădinilor suspendate de pe malurile Eufratului, una dintre cele șapte minuni ale lumii,[8] însă autorii antici Ctesias și Berosus au dovedit că aceste grădini au fost construite de Nabucodonosor al II-lea pentru soția sa, Nictoris a II-a Semiramis.[5]

În opera lui Herodot, Sammu-ramat este descrisă diferit. Potrivit istoricului grec, ea s-ar fi născut în Așkelon, Palestina și era fiica unei zeițe care a abandonat-o la naștere. Fetița a fost salvată de ciobani. Apoi, a fost adoptată de un funcționar de rang înalt de la curtea regală. Un demnitar asirian se căsătorește cu ea și merg împreună la Ninive. Suveranul asirian Ninos o cunoaște în timpul unei expediții și se îndrăgostește de ea. Se căsătorește cu ea, după ce soțul ei se sinucide. Nu după mult, Sammu-ramat îi va dărui regelui Ninos un fiu, numit Nynias, însă regele moare și astfel ea devine regina Asiriei. Pentru a nu-și pierde puterea totală, ea a refuzat să se recăsătorească.[9]

Poetul latin Iuvenal o numește Cleopatra asiriană.[10]

Vezi și

Note
  1. „Sammu-ramat”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  2. https://data.cerl.org/thesaurus/cnp00587463, accesat în Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. "The Rise of the Babylonian World Power"
  4. „Assyrian and Hittite Synchronisms”. web.archive.org. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. Avram, Arina (). Femei celebre. Editura Allfa. p. 18-19.
  6. Bernbeck, Reinhard, Sex/Gender/Power and Sammuramat 2008, accesat în
  7. Melville, Sarah C. (), „Neo-Assyrian Royal Women and Male Identity: Status as a Social Tool”, Journal of the American Oriental Society, 124 (1), pp. 37–57, doi:10.2307/4132152, ISSN 0003-0279, accesat în
  8. Jean-Jacques Glassner (1991). „À propos des Jardins Mésopotamiens” în Recherches orientales, vol. 3, pp. 9-17, Paris
  9. Gilmore, John (), „The Origin of the Semiramis Legend”, The English Historical Review, 2 (8), pp. 729–734, ISSN 0013-8266, accesat în
  10. Dumitru, Tudor (1972). Femei vestite din lumea antică. Editura Științifică, pag. 39.

Legături externe

(în engleză) "Contestants for Syrian Domination" in "Chapter 3: Assyrian & Hittite Synchronisms"


Predecesor:
Adad-nirari III		 Regina Asiriei
811 î.Hr.-808 î.Hr.		 Succesor:
Shalmaneser IV


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.