Podul Buda

Denumirea podului face referire la Buda[1], fosta capitală a Ungariei, actualmente parte a Budapestei. Eliberarea orașului de către Liga Sfântă, care i-a alungat pe otomani pe 2 septembrie 1686, în urma bătăliei de la Buda, a creat o puternică impresie în Europa, iar multe locuri de pe actualul teritoriu al Belgiei au fost denumite „Buda”.[1] Printre acestea s-a aflat și o fermă situată în Heembeek, între râul Senne și canal[1], care a dat ulterior numele satului Buda. Culeea de est a podului este situată pe teritoriul acestui fost sat, iar numele lui a fost transferat și podului.

În 1931[2], după alte surse în 1932[1], în acest loc a fost construit un pod de cale ferată peste canalul Bruxelles-Escaut. Acesta a fost denumit „Podul Buda” și a fost realizat de societatea anonimă Chemin de Fer Industriel du Port de Vilvorde et Extensions (abreviată CFI Group), cu scopul de a îmbunătăți legăturile între portul Vilvoorde, avanportul său și stația tehnică de formare a trenurilor din zona Haren–Schaarbeek.[1][2][3] Acest pod feroviar a fost distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind aruncat în aer de trupele engleze în noaptea de 16 spre 17 mai 1940[1], și a fost înlocuit cu un pod provizoriu construit de germani.[2][4] Însă podul provizoriu făcea cu greu față navigației și a fost grav avariat în 1951, în urma coliziunii cu două péniche angajate să traverseze pe sub el în același timp, deși podul nu permitea decât trecerea câte uneia pe rând.[1][2] Pilele podului au fost smulse din fundații, iar tablierul s-a prăbușit peste cele două péniche.

În urma accidentului, resturile podului provizoriu au fost demolate și s-a decis realizarea unui pod definitiv. Actualul pod Buda, construit pe amplasamentul fostului pod feroviar de către societatea Baume & Marpent, a costat 60 de milioane de franci belgieni de la acea dată și a fost inaugurat în anul 1955, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de activități portuare la Bruxelles.[2][4]

Podul are o structură de grinzi de oțel cu zăbrele, alcătuită din doi piloni masivi, cu înălțimea de 36,10 m și conectați la partea superioară printr-o grindă orizontală. Un sistem de trolii pune în mișcare ridicarea pe verticală a tablierului pentru a permite traversarea vaselor pe dedesubt, asigurând o înălțime de liberă trecere de 34,47 m.[5]

Podul are o lățime egală cu înălțimea, 36,10 m, și este amplasat într-un loc în care lățimea canalului Bruxelles-Escaut este de 25 m.[5] Este deservit de un podar, care întrerupe circulația rutieră și pietonală între cele două maluri la solicitarea utilizatorilor căii navigabile.[5] Podul funcționează 24 de ore din 24.[5]

În apropierea podului, între râul Senne și canal, pe un amplasament unde se găseau printre altele atelierele societății CFI Group, funcționează Stația de Epurare a Apelor Bruxelles-Nord, care tratează două treimi din apele uzate ale capitalei Bruxelles.[6]

• fr Portul Bruxelles: Podul Buda la 50 de ani pe users.skynet.be