Oraș global

Un oraș global (numit și oraș lume sau, uneori oraș alfa sau centru mondial) este un oraș în general considerat a fi un important nod în sistemul economic mondial. Conceptul vine din geografie și studii de urbanism și se bazează pe ideea că globalizarea poate fi înțeleasă ca fiind creată în mare măsură, facilitată și adoptată în locuri strategice geografice în funcție de o ierarhie de importanță deosebită pentru funcționarea sistemului global al finanțelor și comerțului.

Cel mai complex este "orașul global", care are un efect direct și tangibil asupra afacerilor la nivel global prin diferite mijloace socio-economice.[1] Folosirea termenului de "oraș global", spre deosebire de "mega-oraș", a fost popularizată de sociologul Saskia Sassen în lucrarea sa din 1991, The Global City: New York, Londra, Tokyo,[2] deși termenul de "oraș al lumii" folosit pentru a descrie orașe care controlează o cantitate disproporționată de afaceri la nivel global datează cel puțin din mai 1886 când a fost folosit la descrierea orașului Liverpool în The Illustrated London News.[3] Patrick Geddes, de asemenea, a folosit termenul de "oraș al lumii", mai târziu, în 1915.[4] Orașele pot cădea dintr-o astfel de clasificare, precum în cazul orașelor care au devenit mai puțin cosmopolite și mai puțin renumite la nivel internațional în epoca actuală, de exemplu, Alexandria (Egipt), Coimbra (Portugalia), Stralsund (Germania) și Salonic (Grecia). Un oraș care a fost declasificat în perioada medievală și a redevenit un oraș global este Roma.

Studii

Studiul GaWC

Prima încercare de definire, categorisire și clasificare a orașelor globale a fost făcută în 1998 de Jon Beaverstock, Richard G. Smith și Peter J. Taylor, toți erau angajați la Loughborough University din Regatul Unit.[5] Împreună, Beaverstock, Smith și Taylor au înființat Globalization and World Cities Research Network. O listă de orașe globale a fost publicată în GaWC Research Bulletin 5 și clasifica orașele pe baza conectivității prin patru „servicii avansate”: contabilitate, publicitate, bancare/financiare și legale.[6] GaWC clasifică orașele pe trei grupe și câteva subgrupe.[7]

În clasamentul din 2004 au fost adăugați noi indicatori, dar clasificarea se realizează mai mult în baza criteriilor economice decât pe baza celor politice și culturale. Clasamentul din 2008 a împărțit orașele în: orașe globale „Alpha” (cu patru subcategorii), orașe globale „Beta” (cu trei subcategorii), orașe globale „Gamma” (cu trei subcategorii), „High sufficiency” și „Sufficiency”. Acesta este un ghid al clasamentului:[7]

  • Alpha++ sunt New York și Londra, acestea fiind mult mai integrate în economia globală decât alte orașe..
  • Alpha+ completează nișe de servicii avansate în economia globală.
  • Alpha & Alpha- sunt orașe care leagă regiunile economice majore de economia mondială.
  • Beta sunt orașe care leagă regiunile economice medii de economia mondială.
  • Gamma sunt orașe care leagă regiunile economice mai mici de economia mondială.
  • Sufficiency sunt orașe care au un grad suficient de servicii, astfel încât să nu fie în mod evident dependente de alte orașe globale.

Clasamentul pentru 2010:

Harta cu locaţia oraşelor globale GaWC (2010).
Categoria Orașe
Alfa++
Alfa+
Alfa
Alfa-
Beta+
Beta
Beta-
Gama+
Gama
Gama-
High sufficiency
Sufficiency

Global Cities Index

În 2008, revista americană, Foreign Policy a publicat Global Cities Index, bazat pe discuții cu firma de consultanță din Chicago, A.T. Kearney, Chicago Council on Global Affairs, Saskia Sassen, Witold Rybczynski și alți. Foreign Policy a inclus în această listă „cele mai mari orașe din lume, cele mai interconectate, cele ce contribuie la stabilirea agendelor globale, pericolelor transnaționale și servesc drept centre de integrare la nivel mondial. Acestea sunt motoarele de creștere pentru țările lor și porți de acces la resursele din regiunile lor”.[8][9] Clasamentul a fost actualizat în 2010 și 2012.

#1 New York
#2 Londra

#3 Paris
#4 Tokyo
#5 Hong Kong
#6 Los Angeles
#7 Chicago
#8 Seul
#9 Bruxelles

#10 Washington, D.C.
Top ten global cities
Loc 2012
Modificare
Oraș
 Rating
1 ▬ New York 6.35
2 ▬ Londra 5.79
3 ▲ 1 Paris 5.48
4 ▼ 1 Tokyo 4.99
5 ▬ Hong Kong 4.56
6 ▲ 1 Los Angeles 3.94
7 ▼ 1 Chicago 3.66
8 ▲ 2 Seul 3.41
9 ▲ 2 Bruxelles 3.33
10 ▲ 3 Washington, D.C. 3.22
11 ▼ 3 Singapore 3.20
12 ▼ 3 Sydney 3.13
13 ▲ 5 Viena 3.11
14 ▲ 1 Beijing 3.05
15 ▲ 4 Boston 2.94
16 ▼ 2 Toronto 2.92
17 ▼ 5 San Francisco 2.89
18 ▼ 1 Madrid 2.80
19 ▲ 6 Moscova 2.77
20 ▼ 4 Berlin 2.76
21 ▬ Shanghai 2.73
22 ▬ Buenos Aires 2.71
23 ▼ 3 Frankfurt 2.69
24 ▲ 2 Barcelona 2.59
25 ▼ 1 Zürich 2.53
Loc 2012
Modificare
Oraș
 Rating
26 ▲ 3 Amsterdam 2.45
27 ▼ 4 Stockholm 2.43
28 ▬ Roma 2.36
29 ▼ 2 Dubai 2.32
30 ▲ 1 Montreal 2.32
31 ▲ 2 München 2.31
32 NA Melbourne 2.25
33 ▲ 2 São Paulo 2.19
34 ▼ 4 Ciudad de México 2.18
35 ▼ 3 Geneva 2.13
36 ▼ 2 Miami 2.13
37 ▲ 4 Istanbul 2.10
38 ▬ Houston 2.08
39 ▲ 1 Atlanta 2.06
40 ▼ 1 Taipei 2.05
41 ▲ 1 Milano 2.01
42 ▼ 5 Copenhaga 1.99
43 ▼ 7 Bangkok 1.93
44 ▬ Atena 1.82
45 ▲ 1 Mumbai 1.79
46 ▲ 4 Tel Aviv 1.69
47 ▬ Osaka 1.57
48 ▼ 3 New Delhi 1.55
49 ▼ 1 Kuala Lumpur 1.49
50 ▼ 7 Cairo 1.49
Loc 2012
Modificare
Oraș
 Rating
51 ▬ Manila 1.49
52 ▬ Johannesburg 1.48
53 ▼ 4 Rio de Janeiro 1.31
54 ▼ 1 Jakarta 1.30
55 ▼ 1 Bogota 1.17
56 ▬ Nairobi 0.98
57 ▼ 2 Caracas 0.89
58 ▬ Bangalore 0.85
59 ▬ Lagos 0.84
60 ▼ 3 Guangzhou 0.82
61 ▬ Ho Și Min 0.72
62 ▼ 2 Karachi 0.66
63 ▲ 1 Dhaka 0.65
64 ▼ 1 Kolkata 0.63
65 ▼ 3 Shenzhen 0.62
66 ▼ 1 Chongqing 0.25

Global Economic Power Index

În 2012, primul Global Economic Power Index, un studiu al studiilor realizat de Richard Florida, a fost publicat în The Atlantic. Acest clasament s-a realizat pe baza prezenței orașelor pe liste similare publicate de alte entități:[10][11]

Loc Oraș Scor
1 New York 48
2 Londra 43
3 Tokyo 37
4 Paris 25
4 Hong Kong 25
6 Chicago 20
7 Singapore 15
8 Shanghai 11
9 Los Angeles 10
10 Zürich 9
11 Seul 6
11 Boston 6
11 Beijing 6
14 Washington, D.C. 5
15 Osaka 4
16 Bruxelles 2
16 Rhein-Ruhr 2
18 Toronto 1
18 Shenzhen 1

Global Power Cities Index

Institutul pentru Strategii Urbane al Fundației Memoriale Mori din Tokyo a publicat în 2012 un studiu despre orașele globale. Clasamentul se face pe baza a 70 de indicatori grupați în șase categorii: „economie”, „cercetare și dezvoltare”, „interacțiune culturală”, „calitatea vieții”, „mediu” și „accesibilitate”.[12]

LocOrașScor
1 Londra1452.5
2 New York1376.6
3 Paris1349.6
4 Tokyo1324.9
5 Singapore1118.6
6 Seul1081.1
7 Amsterdam1068.3
8 Berlin1047.3
9 Hong Kong1038.2
10 Viena1016.7
11 Beijing978.3
12 Frankfurt966.7
13 Barcelona964.6
14 Shanghai964.5
15 Sydney962.8
16 Stockholm961.2
17 Osaka942.1
18 Zürich937.9
19 Bruxelles931.3
20 Copenhaga929.7
21 Toronto925.6
22 Madrid908.6
23 Los Angeles890.7
24 Vancouver890.1
25 Istanbul875.4
26 Atena872.7
27 Boston858.4
28 Chicago854.1
29 Geneva852.8
30 Washington, D.C.836.5
31 San Francisco833.3
32 Milano831.4
33 Taipei800.3
34 Kuala Lumpur788.1
35 Bangkok781.4
36 Ciudad de México781.0
37 Moscova760.2
38 São Paulo667.7
39 Mumbai608.1
40 Cairo601.0

The Wealth Report[13]
Overall
Loc		 Oraș
 Economie

 Puterea
politică		 Calitate
vieții
 Cunoaștere
și influență
1 New York 1 7 6 2
2 Londra 2 5 8 1
3 Paris 4 8 11 4
4 Tokyo 3 6 23 13
5 Hong Kong 7 10 26 6
6 Singapore 8 23 22 3
7 Sydney 17 12 3 7
8 Washington, D.C. 14 1 19 23
9 Toronto 12 15 4 15
10 Zürich 11 24 1 22
11 Berlin 10 4 18 9
12 Bruxelles 27 3 25 21
13 Seul 28 11 28 10
14 Boston 19 25 24 5
15 Beijing 6 2 40 27
16 Vancouver 38 19 7 16
17 Chicago 13 29 20 14
18 Viena 23 27 13 8
19 Amsterdam 16 26 14 19
20 Los Angeles 21 30 15 10
21 Stockholm 22 28 9 18
22 Melbourne 30 35 2 12
23 Frankfurt 9 33 5 36
24 Shanghai 5 17 39 35
25 San Francisco 15 34 27 20
26 Miami 29 20 17 34
27 Geneva 26 38 10 24
28 Oslo 20 32 21 32
29 Dubai 18 18 36 29
30 Moscova 24 9 37 31
31 Montreal 37 31 16 17
32 Auckland 33 40 12 33
33 Tel Aviv 39 13 30 38
34 Milano 31 37 29 25
35 Buenos Aires 40 14 35 28
36 São Paulo 32 16 33 37
37 Abu Dhabi 25 21 38 40
38 Mumbai 36 22 32 39
39 Kuala Lumpur 34 36 31 30
40 Bangkok 35 39 34 26

Global Cities Competitiveness Index

În 2012, Economist Intelligence Unit (The Economist Group) a clasificat orașele după competitivitatea demonstrată în a atrage capitaluri, afaceri, talente și vizitatori.[14]

Loc Oraș Scor
1 New York 71.4
2 Londra 70.4
3 Singapore 70.0
4 Hong Kong 69.3
4 Paris 69.3
6 Tokyo 68.0
7 Zürich 66.8
8 Washington, D.C. 66.1
9 Chicago 65.9
10 Boston 64.5
11 Frankfurt 64.1
12 Toronto 63.9
13 Geneva 63.3
13 San Francisco 63.3
15 Sydney 63.1
16 Melbourne 62.7
17 Amsterdam 62.4
18 Vancouver 61.8
19 Los Angeles 61.5
20 Seul 60.5
20 Stockholm 60.5
22 Montreal 60.3
23 Copenhaga 59.9
23 Houston 59.9
25 Dallas 59.8
25 Viena 59.8
27 Dublin 59.5
28 Madrid 59.4
29 Seattle 59.3
30 Philadelphia 58.5
31 Atlanta 58.2
31 Berlin 58.2
33 Oslo 57.2
34 Bruxelles 57.1
35 Hamburg 56.8
36 Auckland 56.7
37 Birmingham 56.6
37 Taipei 56.6
39 Beijing 56.0
40 Dubai 55.9
Loc Oraș Scor
41 Abu Dhabi 55.8
41 Barcelona 55.8
43 Miami 55.2
43 Shanghai 55.2
45 Kuala Lumpur 55.0
46 Praga 53.7
47 Doha 52.9
47 Milano 52.9
47 Osaka 52.9
50 Nagoya 52.3
50 Roma 52.3
52 Shenzhen 51.7
53 Varșovia 51.3
54 Monaco 51.0
55 Budapesta 50.4
56 Incheon 50.2
57 Lisabona 49.5
58 Moscova 49.4
59 Tel Aviv 49.3
60 Buenos Aires 49.2
61 Bangkok 49.0
62 São Paulo 48.3
63 Fukuoka 47.7
64 Busan 47.4
64 Guangzhou 47.4
66 Cracovia 47.3
67 Johannesburg 47.1
68 Delhi 46.7
68 Santiago 46.7
70 Mumbai 46.6
71 Ciudad de México 46.2
72 Atena 46.1
73 Cape Town 45.9
74 Istanbul 45.5
75 Tianjin 45.4
76 București 44.9
76 Rio de Janeiro 44.9
78 Ciudad de Panamá 44.8
79 Bangalore 44.6
80 Kuwait 44.2
Loc Oraș Scor
81 Jakarta 44.1
82 Dalian 44.0
83 Chengdu 43.5
84 Suzhou 43.4
85 Manila 43.2
86 Muscat 43.0
87 Chongqing 42.9
88 Lima 42.5
89 Bogotá 42.3
90 Monterrey 42.2
91 Qingdao 42.1
92 Ahmedabad 41.9
93 Hangzhou 41.6
94 Durban 41.2
95 Ankara 40.9
96 Medellín 40.0
97 Pune 39.8
98 Belo Horizonte 39.4
98 Hyderabad 39.4
100 Almatî 39.3
100 Sankt Petersburg 39.3
102 Guadalajara 39.0
102 Porto Alegre 39.0
104 Hanoi 38.8
105 Chennai 38.1
106 Kolkata 37.8
106 Riyadh 37.8
108 Kiev 36.9
109 Ho Și Min 36.5
110 Surabaya 35.9
111 Colombo 35.6
112 Karachi 35.5
113 Cairo 35.0
114 Bandung 34.8
115 Nairobi 34.6
116 Alexandria 31.8
117 Beirut 30.6
118 Dhaka 27.7
119 Lagos 27.6
120 Tehran 27.2

Referințe și note
  1. Sassen, Saskia - The global city: strategic site/new frontier
  2. Sassen, Saskia - The Global City: New York, London, Tokyo. Arhivat în , la Wayback Machine. (1991) - Princeton University Press. ISBN 0-691-07063-6
  3. „UK History”. History.ac.uk. . Accesat în .
  4. Doel, M. & Hubbard, P., (2002), "Taking World Cities Literally: Marketing the City in a Global Space of flows", City, vol. 6, no. 3, pp. 351-368. Subscription required
  5. „The World According to GaWC 2010”. Globalization and World Cities(GaWC) Study Group and Network. Loughborough University. Accesat în .
  7. "The World According to GaWC". GaWC. Retrieved 21 noiembrie 2012.
  8. „2012 Global Oraș Index and Emerging Oraș Outlook”. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  9. Paramentri principali sunt: „activitatea economică” (30%), „capital uman” (30%), „schimbul de informații” (15%), "experiența culturală" (15%) și "implicarea politică" (10%). „The 2008 Global Cities Index”. Foreign Policy (nov./dec. 2008). . Arhivat din original la . Accesat în .
  10. Richard Florida (). „What Is the World's Most Economically Powerful Oraș?”. The Atlantic Monthly Group. Accesat în .
  11. „The Top 10 most powerful cities in the world”. Yahoo! India Finance. . Accesat în .
  12. „Global Power Oraș Index 2012”. Tokyo, Japan: Institute for Urban Strategies at The Mori Memorial Foundation. October, 2012. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  13. „The Wealth Report 2013”. Knight FLoc LLP.[nefuncțională]
  14. „The Global Oraș Competitiveness Index”. Managementthinking.eiu.com. . Arhivat din original la . Accesat în .

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.