Nausicaa

În mitologia greacă, Nausicaa (în greaca veche: Ναυσικάα, transliterat: Nausikáa), fiica lui Alcinoos și a Aretei, era o prințesă feaciană.

Acest articol se referă la Nausicaa. Pentru alte sensuri, vedeți Nausicaa (dezambiguizare).
Nausicaa
Date personale
PărințiAlcinoos[1][2][3][4]
Arete[4]
Căsătorită cuTelemah
CopiiPersepolis[*][[Persepolis (mythological figure)|]]
Ptoliporthus[*][[Ptoliporthus (character from Greek mythology, son of Telemachus)|]]
Poliporthes[*][[Poliporthes (son of Odysseus in Greek mythology)|]]
Apartenență nobiliară

În „Odiseea”

Nausicaa este unul din personajele din Odiseea de Homer, în care este menționată îndeosebi în cântul VI, într-una din cele mai memorabile scene ale epopeii. Zeița Minerva[5] / Pallas-Athena i-a apărut în vis sub înfățișarea uneia din prietenele sale, îndemnând-o să meargă să-și spele lenjeria pentru a-și pregăti nunta. Prin urmare, Nausicaa, însoțită de suita sa, s-a dus la un fluviu vecin; după ce au terminat de spălat, ele s-au jucat cu mingea, iar strigătele lor l-au trezit pe Ulise, eșuat nu departe de acel loc, după naufragiul navei sale. Gol, murdar și flămând, eroul hotărăște să se manifeste:

„Deci el rosti cuvânt dibaci și dulce: «Te rog, domniță, în genunchi. Ești zână / Ori nemuritoare? Dacă tu ești una / Din cele care locuiesc Olimpul, / Eu după stat și față și făptură / Te-asemăn foarte cu-a lui Joe fiică / Diana. Iar de ești o muritoare / De pe pământ, ferice sunt de trei ori / Părintele-ți și maica-ta și frații!»[6]
(VI, 201-209)

Nausicaa l-a luat pe Ulise în grija sa, veghind la primenirea lui, dându-i haine și de mâncare. Apoi ea l-a condus la tatăl său. Acesta i-a propus lui Ulise chiar mâna fiicei sale (VII, 401-408); însă Ulise a preferat să plece cât mai curând spre Itaca, unde-l așteptau soția sa, Penelopa, și fiul său, Telemah.

Nausicaa apare apoi, într-un scurt pasaj, în cântul VIII, unde își ia adio de la Ulise:

„«Străine, / Fii sănătos! Și când te-i duce-n țară, / Să nu mă uiți, că-ntâi și-ntâi tu mie / Îmi datorești răsplată pentru viață». [6]
(VIII, 631-634)

Potrivit lui Dictys din Creta și lui Aristotel, Nausicaa s-a căsătorit apoi cu Telemah, fiul lui Ulise și al Penelopei, cu care are un copil numit „Peseptolis” sau „Ptoliporthos”.

Reprezentări în literatura postantică

  • Goethe a conceput un proiect de tragedie Nausicaa rămas neterminat.
  • Jules Lemaître a pus în scenă o întâlnire între Nausicaa și Telemah (1905).
  • În Ulysses de James Joyce, capitolul 13 este ecoul întâlnirii dintre Ulise și Nausicaa (de altfel, întitulat „Nausicaa”, înainte de versiunea finală în care Joyce a înlăturat titlurile capitolelor).
  • În piesa lui Aimé Césaire, Une Tempête (după piesa cu același titlu a lui Shakespeare, Furtuna), Ferdinand face referire la naufragiul lui Ulise și vede în Miranda pe propria sa „Nausicaa”.
  • Scriitorul german Karl Mickel a reluat și el mitul în 1967, în piesa „Nausikaa”. Această reinterpretare i-a permis să ofere o reflecție asupra stării Germaniei din acea epocă, fără să atragă prea mult atenția cenzurii comuniste.

În muzică

  • Peggy Glanville-Hicks a compus Nausicaa, o operă în care cântăreața Teresa Stratas a interpretat-o la Atena.
  • A treia din cele trei Metope pentru pian de Karol Szymanowski (1882-1937).
  • În 2013, cântărețul francez Luc Arbogast a scos albumul Odysseus, în care a interpretat o piesă muzicală întitulată Nausicaa (La Moldau).

În pictură

Întâlnirea dintre Ulise și Nausicaa din Odiseea a devenit un subiect comun în pictură începând cu Renașterea.

  • Alessandro Allori, Ulise și Nausicaa, 1580.
  • Pieter Lastman, Ulise și Nausicaa, 1619.
  • Salvator Rosa, Ulise și Nausicaa, pe la 1655.
  • Michele Desubleo, Ulise și Nausicaa, pe la 1655.
  • Jacob Jordaens, Ulise și Nausicaa.
  • Louis Gauffier, Ulise și Nausicaa, 1798.
  • Pierre-Auguste Vafflard, Ulise cerând ajutor prințesei Nausicaa, fiica regelui Alkinoos, 1821.
  • Frederic Leighton, Nausicaa, pe la 1878.
  • Valentin Serov, Ulise și Nausicaa, 1910.
  • Kristen Iversen, Ulise și Nausicaa, 1918.
  • William McGregor Paxton, Nausicaa, 1937.
  • Jean Veber, Ulise și Nausicaa, 1888

Benzi desenate, manga

  • Hayao Miyazaki s-a inspirat în parte din personajul Nausicaa pentru a crea eroina din manga sa Nausicaa din valea vântului[7].
  • În seria de desene animate Albator, corsarul spațiului și Albator 84, numele de Kei Yûki, prietena lui Albator, este tradus prin Nausicaä în versiunea franceză.
  • În martie 2012, editorul italian Pavesio a scos o BD intitulată „Nausicaa - L’autre Odyssée”[8] care relatează întâlnirea dintre Ulise naufragiat și Nausicaa, fiica regelui Alcinoos.

Instituții publice

În 1991, Nausicaá, centrul național al mării, de la Boulogne-sur-Mer în Franța, a împrumutat numele prințesei feaciene.

În astronomie

Note

  1. RSKD / Nausicaa[*][[RSKD / Nausicaa (dictionary entry)|]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. RSKD / Alcinous[*][[RSKD / Alcinous (dictionary entry)|]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. EB-11 / Nausicaa[*][[EB-11 / Nausicaa (encyclopedic article)|]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. Q51306780[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. În traducerea datorată lui George Murnu, numele zeiței este Minerva.
  6. Homer, Odiseea, În romînește de G. Murnu.
  7. Hayao Miyazaki, Nausicaä de la vallée du vent, t.1, Glénat, 2000, troisième de couverture.
  8. În românește: „Nausicaa - Cealaltă Odisee”.

Izvoare

  • Homer, Odysseia, tradusă în hexametri de Dan Slușanschi și ilustrată de Alexandru Rădvan, Editura Humanitas, București, 2012, ISBN 978-973-50-3701-7.
  • Homer, Odiseea, traducere de George Coșbuc, Editura pentru Literatură, București, 1966.
  • Homer, Odiseea, În romînește de G. Murnu, Studiu introductiv și comentarii de D.M. Pippidi, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956.

Bibliografie

  • Louise Bruit-Zaidman, « Le Temps des jeunes filles dans la cité grecque : Nausicaa, Phrasikleia, Timareta et les autres », în Clio 4 (1996) Citiți online.


Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.