Miltefosină

Miltefosina este un antiprotozoaric utilizat în tratamentul leishmaniozei și al amoebiazelor determinate de Naegleria fowleri și Balamuthia mandrillaris.[10][11][12] Se poate utiliza în asociere cu paromomicină sau amfotericină B lipozomală.[13] Calea de administrare disponibilă este cea orală.[11]

Miltefosină
Identificare
Număr CAS58066-85-6[1][2] 
PubChem3599[3] 
DrugBank09031[4] 
ChemSpider3473[5] 
UNII53EY29W7EC[1] 
KEGGD02494[6] 
ChEMBLCHEMBL125[7] 
Cod ATCL01XX09[8] 
SMILES
CCCCCCCCCCCCCCCCOP(=O)([O-])OCC[N+](C)(C)C[3] 
InChI
InChI=InChI=1S/C21H46NO4P/c1-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-20-25-27(23,24)26-21-19-22(2,3)4/h5-21H2,1-4H3[3] 
Date chimice
FormulăC₂₁H₄₆NO₄P[3] 
Masă molară407,316446 u.a.m.[9] 

Molecula a fost sintetizată pentru prima dată la începutul anilor 1980 și a fost studiată pentru tratamentul cancerelor.[14] Câțiva ani mai târziu s-a descoperit utilitatea sa în leishmanioză, pentru tratamentul căreia a fost aprobată în 2002 în India.[15] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[10]

Note
  1. miltefosine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în
  2. CAS Common Chemistry, accesat în
  3. „Miltefosină”, Miltefosine (în engleză), PubChem, accesat în
  4. Miltefosine (în engleză), DrugBank, accesat în
  5. Miltefosine (în engleză), ChemSpider, accesat în
  6. miltefosine (în engleză), ChEBI, accesat în
  7. MILTEFOSINE (în engleză), ChEMBL, accesat în
  8. Miltefosine (în engleză), DrugBank,
  9. „Miltefosină”, Miltefosine (în engleză), PubChem, accesat în
  10. Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.
  11. „Sodium stibogluconate”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în .
  12. „Sodium stibogluconate”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în .
  13. ((World Health Organization)) (martie 2010). Control of the leishmaniasis: report of a meeting of the WHO Expert Committee on the Control of Leishmaniases. World Health Organization. pp. 59, 88, 186. hdl:10665/44412. ISBN 9789241209496.
  14. Greenwood, David (). Antimicrobial Drugs: Chronicle of a Twentieth Century Medical Triumph. OUP Oxford. p. 310. ISBN 9780199534845. Arhivat din original la .
  15. Kumar, Awanish (). Leishmania and Leishmaniasis. Springer Science & Business Media. p. 39. ISBN 9781461488699. Arhivat din original la .

Vezi și
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.