Milan Ferko
Milan Ferko (pseudonime A. Binderov, František Milko) (n. , Veľké Rovné, Žilinský kraj, Slovacia – d. , Bratislava, Slovacia) a fost un scriitor, poet, dramaturg, autor de cărți pentru copii și tineret și editor de carte slovac. A fost fratele lui Jozef și Vladimír Ferko și tatăl sculptorului Ľubomír Ferko.
| Milan Ferko | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4] Veľké Rovné, Žilinský kraj, Slovacia[3] |
| Decedat | (80 de ani)[1][2] Bratislava, Slovacia |
| Cetățenie | Slovacia Cehoslovacia[3] |
| Ocupație | scriitor jurnalist dramaturg poet |
| Limbi vorbite | limba slovacă |
| Note | |
| Premii | Rad Ľudovíta Štúra I. triedy[*][5] |
Biografie
Provenea dintr-o familie de tinichigii. A învățat la școlile din Veľké Rovné, Žilina și Nitra, iar mai târziu a absolvit Facultatea de Drept a Universității Comenius din Bratislava. Între anii 1951-1955 a fost redactor al ziarului Smena, iar în anii 1955-1956 a lucrat la Kultúrny život. Începând din 1956 a fost fondatorul și redactorul-șef al ziarului Mladá tvorba, iar în anii 1960-1969 a fost redactor la Slovenské pohľady. Din cauza faptului că a sprijinit procesul de reînnoire a Cehoslovaciei, a fost exclus în septembrie 1969 din Uniunea Scriitorilor din Slovacia. Între anii 1970-1975 a fost redactor la editura Slovenský spisovateľ, iar din 1976 s-a dedicat creației literare. După 1989 s-a aflat în conducerea Uniunii Scriitorilor Slovaci și președinte al Matica slovenská. Începând din 1994 și până în 1998 a fost director general al Direcției limbii de stat și literaturii naționale în Ministerul Culturii din Slovacia. Fiul său Ľubomír Ferko este un artist cunoscut.
La 2 ianuarie 2011 președintele Ivan Gašparovič i-a acordat post-mortem Ordinul Ľudovít Štúr clasa I.[6]
Opera
Începuturile producției sale literare a constat din articole de presă, cartea de debut fiind publicată în 1951. El a scris inițial poezie, care a fost primită cu entuziasm de structurile de tineret ale organizațiilor comuniste. Mai târziu s-a dedicat prozei pentru copii și tineret, având ca personaje indieni, pirați sau haiduci celebri sau descriindu-și propriile experiențe din copilăria petrecută în timpul celui de-al doilea război mondial. A mai scris drame, piese de radio, non-ficțiune, precum și texte de cântece. A tradus, de asemenea, poezie din limbile rusă, bulgară, sârbo-croată sau română.
Operă
Poezie
Proză istorică
- 1970 – Krádež svätoštefanskej koruny, roman de aventuri cu acțiunea petrecută în secolul al XV-lea
- 1978 – Jánošík, roman în trei părți
- 1975 – Svätopluk, roman în trei părți
- 1985 – Svätopluk a Metod
- 1989 – Svätoplukovo dedičstvo
- 1990 – Veľkomoravské záhady
- 1991 – Staré povesti slovenské
- 1980 – Medzi ženou a Rímom, un roman istoric cu acțiunea petrecută în timpul domniei lui Marcus Aurelius
- 1988 – Otváranie studničiek, ilustrații de Ľubomír Ferko
- 1990 – Veľkomoravské záhady
- 1990 – Staré povesti slovenské
- 1994 – Nové povesti slovenské
- 1999 – Matúš Čák Trenčiansky
- 2005 – Kráľovská pomsta
Alte scrieri
- 1992 – Pravé slovo v pravý čas
- 1994 – Starý národ - mladý štát (coautori R. Marsina, L. Deák și J. Kružliak)
- 1995 – Sto slávnych Slovákov, almanah
- 1997 – Krátky slovník nárečia veľkorovnianskeho
- 1998 – Historické hry (Zločin proti láske-knieža Samo, Pomsta Pribinova, Obrana Metodova, Svadba Svätoplukova, Smrť Gorazdova, Hviezda Mojmírova.)
- 2010 – Hľadanie Raja, ilustrații și grafică: Ľubomír Ferko
Operetă
Piese de teatru
Poezie
Proză
- 1963 – Dobrodružstvá s kolieskom, nuvelă (ecranizat în 1966 cu titlul Koliesko)
- 1965 – Kúzelník a zvieratká
- 1967 – Tvoji bratia, Winnetou
- 1968 – Pirátski králi a kráľovskí piráti
- 1969 – Keby som mal pušku, román (ecranizat în 1972, regizor Štefan Uher)
- 1970 – Pirátske dobrodružstvá
- 1970 – Znovu na rieke La Platta
- 1971 – Rinaldo Rinaldini
- 1974 – Keby som mal dievča, roman (continuarea lui Keby som mal pušku, ecranizat în 1976, regizor Štefan Uher)
- 1978 – Kam vtáci na noc odkladajú srdce
- 1980 – Bohatier v býčej koži, roman
- 1989 – Pod čiernou vlajkou
- 1997 – Šalabingo
- 2004 – Krásna hra
Piese radiofonice
Traduceri
- Mihai Beniuc, Moja Itaka (Ithaca mea), volum de poezii, Slovenský spisovatel, Bratislava, 1961 – traducere de Milan Ferko, Jindra Hušková și Milota Šidlová,[10][11] postfață de Jindra Hušková,[11][12] ilustrații de Blanka Votavová[11]
Note
- „Milan Ferko”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Milan Ferko, Autoritatea BnF
-
- The Fine Art Archive, accesat în
- https://archiv.prezident.sk/gasparovic/indexabfd.html?rad-ludovita-stura-i-trieda Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - a.s, Petit Press, Prezident ocenil aj kontroverzného Milana Ferka (în slovacă), domov.sme.sk
- „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- http://www.slovakradio.sk/inetportal/web/index.php?lang=1&stationID=1&page=relaciaid286_tab#10 04. 12. 2010 – Túto hudbu mám rád, Hosť: Ľubomír Ferko
- Gh. Călin, „Ion Luca Caragiale – în limba slovacă”, în Asociația Slaviștilor din Republica Socialistă România, Romanoslavica, Literatură – Istorie, București, anul XV, 1967, p. 119.
- Viorica Nedelcovici, Elvira Popescu, Constanța Protopopescu, Cartea românească în lume, 1945–1972, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975, p. 50.
- Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 1 (A–H), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 123. ISBN: 978-973-88947-6-1