Județul Sibiu (interbelic)

Județul Sibiu a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Sibiu.

Județul Sibiu
stemă amplasare
Provincie: Transilvania
Reședința: Sibiu
Populație:
 •Total 1930:		 Locul
194.619 loc.
Suprafață:
 •Total:		 Locul
3.531 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) patru plăși
(ulterior) șase plăși

Întindere

Județul se afla în partea centrală a României Mari, în sudul regiunii Transilvania. Întinderea județului era în mare aceea a comitatului Sibiu, însă fără districtul Sebeșului Săsesc, care a trecut în 1920 la județul Alba, în schimb cu districtul Vizocna din comitatul Alba de Jos și cu comunele Agârbiciu, Buia, Frâua, Hașag, Șelca Mare și Șelca Mică din comitatul Târnava Mare. Județul cuprindea astfel partea de sud-vest a actualului județ Sibiu. Se învecina la vest cu județele Hunedoara și Alba, la nord cu județele Târnava Mică și Târnava Mare, la est cu județul Făgăraș, iar la sud cu județele Gorj și Vâlcea.

Organizare

În anul 1930 teritoriul județului era împărțit în orașul Sibiu și patru plăși:[1]

  1. Plasa Mercurea,
  2. Plasa Ocna Sibiului,
  3. Plasa Săliște și
  4. Plasa Sibiu.

În anul 1937 teritoriul județului era împărțit în orașul Sibiu și șase plăși:

  1. Plasa Avrig,
  2. Plasa Mercurea,
  3. Plasa Nocrich,
  4. Plasa Ocna Sibiului,
  5. Plasa Săliște și
  6. Plasa Sibiu.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 194.619 de locuitori, dintre care 62,0% români, 29,3% germani, 4,7% maghiari, ș.a.[2] Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 52,0% ortodocși, 27,8% lutherani, 12,7% greco-catolici, 4% romano-catolici, 2,2% reformați ș.a.[3]

Mediul urban

Populația urbană a județului era alcătuită din 43,8% germani, 37,7% români, 13,2% maghiari, 2,7% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba germană (44,7%), urmată de română (38,5%), maghiară (13,7%), idiș (1,4%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației urbane era următoarea: 38,8% lutherani, 31,5% ortodocși, 12,9% romano-catolici, 7,5% greco-catolici, 5,2% reformați, 2,9% mozaici ș.a.

Materiale documentare
  • Harta județului Sibiu în anul 1937
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie

Referințe
  1. Portretul României Interbelice - Județul Sibiu
  2. Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 410-413
  3. Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 726-727

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.