Ion Nonna Otescu

Ion Nonna Otescu, uneori cu grafia Ottescu, (n. 15 decembrie 1888, București - d. 25 martie 1940, București ) a fost un compozitor și dirijor român.[2]

Ion Nonna Otescu
Date personale
Născut[1]
București, România
Decedat (51 de ani)[1]
București, România
Frați și suroriNicolae Ottescu
Cetățenie România
Ocupațiecompozitor
Limbi vorbitelimba română
Activitate
StudiiConservatoires nationaux supérieurs de musique et de danse[*]​, Schola Cantorum de Paris[*][[Schola Cantorum de Paris (musical academy set up in the late 19th century)|​]], Universitatea Națională de Muzică București 
PremiiPremiul Enescu 

Biografie

Studiile și le-a făcut la Conservatorul din București, cu Dumitru Kiriac și Alfonso Castaldi. Și-a continuat studiile muzicale la Paris, cu Charles-Marie Widor și Vincent d'Indy.

A fost profesor la Conservatorul din București și apoi director al acestui institut. Între 1920-1940, Otescu a fost vicepreședintele Societății compozitorilor români.

La început a fost influențat de stiluri diferite, în special de impresionism. În ultimele lucrări, îndeosebi în opera comică De la Matei citire, compozitorul Otescu a pus accentul pe dezvoltarea în forme simfonic instrumentale a melosului popular românesc.

Poeme simfonice
  • Le temple de Gnide, 1908
  • La légende de la rose rouge, 1910
  • Narcisse, 1910
  • Impresiuni de iarnă, 1914
  • Vrăjile Armidei, 1915 (vioară și orchestră)

Schițe simfonice pe teme populare românești

Balet
  • Ileana Cosânzeana, 1917

Operă comică
  • De la Matei citire (terminată de A. Stroe în 1960)

Note
  1. Ion Nonna Otescu, Musicalics
  2. „Otescu, Ion Nonna” în Don Michael Randel (editor), The Harvard Biographical Dictionary of Music, Harvard University Press, 1996, ISBN: 9780674372993, p. 657.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.