Henri Queffélec

Henri Queffélec (n. 29 ianuarie 1910, Brest, Franța – d. 12 ianuarie 1992, Paris, Franța) a fost un scriitor și scenarist francez. Queffélec este considerat a fi cel mai mare romancier maritim de limba franceză al secolului al XX-lea, fiind autorul a mai mult de 80 de cărți, cele mai multe inspirate de Bretania natală și de mare.

Henri Queffélec
Date personale
Născut[1][2]
Brest, Franța[3]
Decedat (81 de ani)[1][4][2]
Maisons-Laffitte, Île-de-France, Franța[3]
Înmormântatcimetière de Montrouge[*][[cimetière de Montrouge (cemetery located in Paris, in France)|]]
CopiiYann Queffélec[*][[Yann Queffélec (scriitor francez)|]]
Anne Queffélec[*]
Hervé Queffélec[*][[Hervé Queffélec |]]
Cetățenie Franța
Religiecatolicism
Ocupațiescenarist
scriitor
romancier[*]
povestitor[*]
Limbi vorbitelimba franceză[1][5]
Activitate
Alma materÉcole Normale Supérieure
Lycée Louis-le-Grand 
PremiiMarele premiu pentru roman al Academiei Franceze ()[6]
grand prix de littérature de l'Académie française[*][[grand prix de littérature de l'Académie française |]] ()
Order of the Ermine[*][[Order of the Ermine (distinction awarded to personalities involved in promoting Brittany.)|]] ()[7]
concours général[*][[concours général (annual French academic competition for 11th and 12th grade students)|]]
grand prix catholique de littérature[*][[grand prix catholique de littérature (literary award)|]] ()
prix Jean-Walter[*][[prix Jean-Walter |]] ()
Prix Max-Barthou[*][[Prix Max-Barthou |]] () 

Biografie

A studiat la școala Louis-le-Grand (Rue Saint-Jacques, Paris), apoi la École normale supérieure (Rue d'Ulm, Paris).

A primit Marele Premiu pentru Romanul acordat de Academia Franceză în 1958 pentru Un royaume sous la mer. A primit Marele Premiu pentru Literatură acordat de Academia Franceză în 1975 pentru întreaga sa carieră. A fost decorat cu Ordre de l'Hermine în 1988.

Este tatăl scriitorului Yann Queffélec, al pianistei Anne Queffélec și al profesorului de matematica la Universitatea din Lille Hervé Queffélec.

Lucrări

  • 1944 : Journal d'un salaud
  • 1945 : Un recteur de l'Île de Sein
  • 1945 : La Fin d'un manoir
  • 1946 : Un homme à la côte
  • 1946 : La Culbute
  • 1948 : Chemin de terre
  • 1948 : Portrait de la Suède, essai
  • 1948 : Pas trop vite, s.v.p., nouvelles
  • 1949 : Au bout du monde
  • 1950 : Saint Antoine du désert
  • 1951 : Tempête sur Douarnenez
  • 1953 : Un homme d'Ouessant
  • 1956 : Un feu s'allume sur la mer
  • 1957 : Un royaume sous la mer
  • 1959 : Ce petit curé d'Ars
  • 1960 : Frères de la brume
  • 1962 : Tempête sur la ville d'Ys
  • 1962 : Le jour se lève sur la banlieue
  • 1962 : Sous un ciel noir
  • 1963 : Solitudes
  • 1963 : Celui qui cherchait le soleil
  • 1965 : Quand la terre fait naufrage
  • 1966 : Trois jours à terre
  • 1966 : Raisons d'aimer...la mer
  • 1967 : La Voile tendue
  • 1968 : Je te salue vieil océan
  • 1969 : La Mouette et la Croix
  • 1969 : La Faute de monseigneur
  • 1969 : Combat contre l'invisible
  • 1972 : Le sursis n'est pas pour les chiens
  • 1973 : La Cache éternelle
  • 1973 : À fonds perdus
  • 1974 : Les Îles de la miséricorde
  • 1974 : Laissez venir la mer
  • 1975 : Le Phare
  • 1976 : La lumière enchaînée
  • 1978 : Un Breton bien tranquille
  • 1979 : Ils étaient six marins de Groix
  • 1980 : Enfants de la mer
  • 1980 : Le voilier qui perdit la tête
  • 1982 : François d'Assise, le jongleur de Dieu
  • 1986 : La Boudeuse, ou le tour du monde de Bougainville
  • 1988 : Mémoires d'enfance - La Douceur et la guerre, éd. Séguier
Traduceri în limba română
  • Furtună la Douarnenez (Tempête sur Douarnenez), Editura Univers, 1982
  • La Boudeuse sau ocolul lumii făcut de Bougainville (La Boudeuse, ou le tour du monde de Bougainville), Editura Eminescu, Colecția Clepsidra, București 1990. Traducător: Elsa Grozea și Lucian Dumitrescu (versurile)
  • O lumină se aprinde pe mare (Un feu s'allume sur la mer), Editura Eminescu
  • Marea plecare, Editura Eminescu, Colecția Clepsidra, București

Scenarii

  • 1950 : Dieu a besoin des hommes (Un recteur de l'Île de Sein) regizat de Jean Delannoy
  • 1968 : Provinces (emisiunea Trois jours à terre de Henri Queffélec), regizat de Robert Mazoyer
  • 1972 : François Malgorn, séminariste ou celui qui n'était pas appelé regizat de Yves-André Hubert

Referințe și note

  1. Autoritatea BnF, accesat în
  2. Henri Queffélec, Roglo
  3. Fichier des personnes décédées
  4. Henri Queffélec, Gran Enciclopèdia Catalana
  5. CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. http://academie-francaise.fr/grand-prix-du-roman, accesat în Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. (PDF) https://abp.bzh/pdfs/4/40651-hermines_17_septembre_2016_carhaix.pdf Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

Vezi și

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.