Comuna Comloșu Mare, Timiș

Comloșu Mare se situează în vestul județului Timiș, aproape de extremitatea vestică a României, foarte aproape de granița cu Serbia (limitele comunei coincid cu granița). Se învecinează cu localitățile Jimbolia, Grabaț, Gottlob, Teremia Mare și Nerău. Distanța până la orașele de referință este: 14 km de Jimbolia, 14 km de Kikinda (Serbia), 34 km de Sânnicolau Mare și 60 km de municipiul Timișoara. Localitatea este străbătută de drumul național DN59C Jimbolia - Sânnicolau Mare. Pe cale ferată, are acces la linia Timișoara - Nerău.

Prima atestare documentară a localității are loc la 1446, dar descoperirile arheologice atestă locuirea zonei încă din neolitic. Fenomenul colonizator din Banatul de după 1717 s-a manifestat și aici. În 1734 a început așezarea oltenilor în localitate. La 1781 au avut loc colonizările de familii germane originare din Luxemburg.

În comună apare cea mai longevivă publicație sătească românească, intitulată Suflet nou. [2] Primul număr a apărut de Sfânta Maria Mare, adică la 15 august 1934, din inițiativa unor dascăli și alți intelectuali ai acestei comune. În prezent în această revistă se publică poezii scrise de profesori din Timișoara sau profesori plecați în străinătate.

Evoluția populației comunei Comloșu Mare, structurată pe etnii:

Comuna Comloșu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ovidiu-Nicolae Stefănescu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[4]

Atât primarul cât și viceprimarul comunei fac parte din PSD. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel:

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Comloșu Mare se ridică la 4.892 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.737 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,01%), cu minorități de romi (11,96%) și germani (1,14%), iar pentru 7,05% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,81%), cu minorități de penticostali (7,6%), greco-catolici (6,32%) și romano-catolici (5,64%), iar pentru 7,26% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

• Iulian Grozescu (1839 - 1872), poet și publicist.
• Vicențiu Grozescu (1838-1898), preot gr.cat., istoric, publicist, autorul lucrării "Istoria românilor de la Mureșul de jos (Oradea, 1887)", "Istoria Banatului timișan (Familia, nr.14, Oradea, 1890)", "Istoria districtelor românești în Banatul timișan (Familia, nr. 16-31, Oradea, 1890)", "O istorie din suferințele bănățenilor (Dreptatea, nr. 241, 1894) " etc. A scris într-o perioadă când exista catedră de istorie doar la Budapesta și Cluj, iar lipsa istoricilor era suplinită prin clerici, profesori, avocați. A fost apreciat de istoricul Ioan Dimitrie Suciu.[8]
• Ana Cumpănaș (1889 – 1947), patroană de bordel, cunoscută pentru rolul său în capturarea gangsterului american John Dillinger;
• Ion Iancu (n. 1931), dirijor;
• William Totok (n. 1951), scriitor de limbă germană;
• Hans Diplich (1909 - 1990), scriitor de limbă germană;
• Puya (n. 1979), cântăreț de rap.

• Casa Națională "Iulian Grozescu"
• Fostul "Hanul mare"
• Biserica Adormirea Maicii Domnului, monument istoric.

• Sergiu Soica, Despre Comloș. Documente Articole Traduceri, editura Eurobit, Timișoara 2007, ^{[nefuncțională]}

• Sit alternativ al primăriei
• Despre Comloșu Mare pe situl Banaterra Arhivat în 5 decembrie 2008, la Wayback Machine.
• Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
• Durch gewesene deutsche Dörfer des Banats Groß - Komlosch Arhivat în 18 decembrie 2007, la Wayback Machine.