Calea ferată Sibiu–Avrig

La momentul construirii căii ferate Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. După ce, în anul 1872, orașul Sibiu a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică, odată cu construirea căii ferate spre Avrig au început să se dezvolte legăturile feroviare din Sibiu, fostul centru economic și cultural al sașilor transilvăneni.

Construcție

Construcția căii ferate a fost efectuată de compania privată „Aktiengesellschaft der Hermannstadt-Frecker Eisenbahn“ (în română Societatea pe acțiuni Călea ferată Sibiu–Avrig)[1], fiind finalizată la 13 septembrie 1892.[2]

Această linie ferată a fost condiția care a determinat construirea căilor ferate spre Făgăraș și apoi spre Brașov, precum și spre sudul Transilvaniei, prin Pasul Turnu Roșu, spre fosta graniță ungaro-română. Odată cu deschiderea legăturii spre Brașov, ea a obținut o importanță națională.

La sfârșitul Primului Război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.

Situație actuală

Calea ferată Sibiu–Avrig nu este electrificată; între Sibiu și Podu Olt este cu linie dublă, în rest este cu linie simplă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. În plus, există și un puternic trafic de marfă.

Note

Jahrbuch des Siebenbürgischen Karpatenvereins. Siebenbürgischer Karpatenverein, 1890, p. 108
Die Hermannstädter Chronik pe www.roland-giesel.de, accesat la 30 martie 2009

Legături externe

Monitorul de Făgăraș - Istoria căii ferate Sibiu – Avrig
Trenuri România - O călătorie pe linia ferată Sibiu–Avrig

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[1] Jahrbuch des Siebenbürgischen Karpatenvereins. Siebenbürgischer Karpatenverein, 1890, p. 108

[2] Die Hermannstädter Chronik pe www.roland-giesel.de, accesat la 30 martie 2009