Calea ferată Dej–Jibou–Zalău

Calea ferată Dej–Jibou–Zalău este o cale ferată principală în România. Ea traversează nordul Transilvaniei și Crișana, pe valea râului Someș.

Dej–Jibou–Zalău
Magistrala:CFR: 400/412
Lungime:101 km
Ecartament:1435 mm
Legendă
de la Apahida
46,54 Dej Călători
Someș
spre Bistrița
52,88 Cășeiu
55,40 Coplean
59,25 Câțcău
64,26 Căpâlna pe Someș
69,98 Gâlgău
73 Gâlgău hc.
76,14 Glodu Someșului
80,90 Rus
86,07 Ileanda
87,90 Bizușa
92,96 Răstoci
99,67 Poptelec
104,24 Cuciulat
107,93 Băbeni
111,53 Ciocmani
Someș
115,91 Surduc Sălaj
Almaș
119,64 Var
Agrij
122,84
117
Jibou
spre Baia Mare
111,92 Cuceu Sălaj
109,11 Poptelec
105,34 Mirșid
101,13 Gârcei
91,72 Zalău Nord
spre Carei

Istoric

Calea ferată a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul Ungariei din componența Imperiului Austro-Ungar. În anul 1887 a fost deschisă circulației Calea ferată Carei–Zalău. Traseul descris aici a realizat o conexiune cu rețeaua feroviară din nordul Transilvaniei și a făcut ca orașul Dej (în maghiară Dés) să devină un nod de cale ferată. Construcția a fost realizată de compania privată Szamosthalbahn. Calea ferată a fost inaugurată în anul 1890.[1]

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală

Calea ferată Dej–Jibou–Zalău este neelectrificată; pe porțiunea de la Dej la Ileanda este cu linie dublă și apoi cu linie simplă. Tronsonul de la Dej la Jibou este o parte a traseului feroviar între Brașov și Satu Mare; pe aici trec zilnic mai multe trenuri InterRegio. De asemenea, această conexiune prezintă importanță și pentru traficul de mărfuri. Tronsonul de la Jibou la Zalău este mai puțin circulat.

Note

  1. Hermann Strach: Geschichte der Eisenbahnen der österreichisch-ungarischen Monarchie. Verlag K. Prochaska 1898, p. 554
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.