Calea ferată Sântana-Brad

Calea ferată Sântana-Brad (secția secundară CFR 317) este o cale ferată ce face legătura între localitățile Sântana (județul Arad) și Brad (județul Hunedoara). Linia are o lungime de 144 km, este simplă și neelectrificată. Tronsonul a fost construit între anii 1876 - 1896, fiind inaugurat pe 6 decembrie 1896. Principalele localități deservite sunt Sântana, Pâncota, Ineu, Sebiș și Brad. Începând cu anul 2010, traficul de călători pe acest tronson este asigurat de compania Regiotrans.

Sântana-Brad
Garnitură Regiotrans în stația Brad (2016)
Magistrala:CFR 317
Lungime:144 km
Ecartament:1.435 mm
 de la Arad
0.00 Sântana
CFR 310 spre Oradea
12.00 Șiria H.m.
15.00 Masca Măderat h.
18,00 Pâncota h.
21.00 Seleuș h.
28,00 Târnova Zarand H.m
34.00 Mocrea h.
39.00 Ineu
Pod peste Crișul Alb
DN79A
CFR 318 spre Cermei
48.00 Tămand h.
52.00 Bocsig hcv.
57.00 Răpsig h.
67.00 Sebiș
72.00 Păulian h.
76.00 Joia Mare h.c.
Pod peste Crișul Alb
81.00 Almaș h.
86.00 Bonțești h.
DN79A
89.00 Gurahonț
Pod peste Crișul Alb
95.00 Romanița h.
98.00 Aciuța h.
103.00 Tălagiu h.
108.00 Vârfurile h.
Pod peste Crișul Alb
Tunelul Vârfurile
110.00 Cariera Leasa h.
Pod peste Crișul Alb
115.00 Hălmagiu H.m.
119.00 Ocișor h.
Pod peste Crișul Alb
121.00 Ociu h.
Pod peste Râul Vața
125.00 Vața hcv.
Pod peste Crișul Alb
Pod peste Crișul Alb
130.00 Birtin h.
134.00 Lunca Moților h.
DN76
136.00 Baia de Criș h.
138.00 Țebea h.
141.00 Ribița h.
144.00 Brad
CFR 209 spre Mintia

Clădirea gării din Brad a fost declarată monument istoric, având codul LMIHD-II-m-B-03-265. Arhitectura gării este unică în țară, o construcție asemănătoare existând în orașul Tirol din Austria.[1] În prezent, cladirea este in curs de renovare.[2]

Din stația Brad, calea ferată continua spre localitatea Mintia prin calea ferată Mintia-Brad. Lucrările la acest tronson au demarat în anul 1939, au fost întrerupte în 1945 și reluate în 1979, calea ferată fiind inaugurată în 1988. În anul 1997, în urma unor alunecări de teren, acest tronson a fost închis.

Construcție

În anul 1873 baronul Boroș Beniamin, proprietar al satului Gurahonț și inginer de profesie, realizează proiectul căii ferate. Acesta este publicat în anul următor și ulterior este aprobat de guvernul maghiar pe 24 mai 1875.

Pentru construcția tronsonului Arad - Sântana - Pâncota - Ineu a fost înființată societatea AKV (Arad - Körösvolgy - Vasut), adică Societatea Căii Ferate Arad - Valea Crișului Alb și încredințată inginerului Beni Zelenay Boroș. Societatea obține de la Parlamentul din Budapesta concesiunea construcției căii ferate simple Arad - Brad, cu o ramură Ineu - Cermei.

Construcția primului sector s-a realizat în trei etape:

  1. Arad - Sântana - Pâncota (41,4 km), inaugurat la 1 februarie 1877;
  2. Pâncota - Ineu (21,3 km), inaugurat la 10 mai 1877;
  3. Ineu - Sebiș (27,2 km), inaugurat la 25 septembrie 1881.

După 1881, din cauza problemelor financiare cu care s-a confruntat societatea, lucrările au stagnat. Soluția a venit în anul 1884 când societatea falimentară a fuzionat cu Societatea Căii Ferate Arad - Cenad, unindu-și resursele financiare sub denumirea de Societatea Căilor Ferate Unite Arad - Cenad, condusă de același Beni Zelenay Boroș, care a continuat lucrările la calea ferată:

  1. Sebiș - Gurahonț (22,6 km), inaugurat la 5 decembrie 1889;
  2. Gurahonț - Hălmagiu (25,9 km), inaugurat la 7 noiembrie 1895;
  3. Hălmagiu - Brad (28,8 km), inaugurat la 6 decembrie 1896.

În anul 1892 a fost finalizat singurul tunel al traseului, tunelul Vârfurile.

Din 1896 până la 1 ianuarie 1923 exploatarea liniei a aparținut Societății Căilor Ferate Unite Arad - Cenad, după care a trecut în administrația Căilor Ferate Române.

Note
  1. Gara monument din Brad și stația CFR din Petroșani vor fi restaurate. Ani în șir localnicii s-au plâns de lipsa investițiilor, adevarul.ro, 16 septembrie 2016, accesat la 25 octombrie 2016
  2. Guță, Daniel, VIDEO Gara care arată ca un castel din secolul al XIX-lea își recapătă strălucirea. Noua „bijuterie” a CFR din vestul țării adevarul.ro, 1 mai 2018, accesat la 6 decembrie 2018

Bibliografie
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.