Brook Taylor

Brook Taylor (n. 18 august 1685 în Edmonton, Anglia - d. 30 noiembrie 1731 la Londra) a fost matematician englez ale cărui cele mai notabile contribuții matematice sunt Teorema Taylor și Seriile Taylor. Brook Taylor a fost un om talentat, printre altele s-a mai ocupat și de muzică, pictură și filozofie.

Brook Taylor

Brook Taylor (1685 - 1731)
Date personale
Născut18 august 1685
Edmonton, Middlesex, Anglia
Decedat30 noiembrie 1731
London, Anglia
PărințiJohn Taylor[*][[John Taylor (English Member of Parliament (1655-1729))|]][1]
Olivia Tempest[*][[Olivia Tempest (Peerage person ID=664381)|]][1]
Căsătorit cuunknown daughter Brydges[*][[unknown daughter Brydges ((died 1723))|]] (din )
Sabetta Sawbridge[*][[Sabetta Sawbridge (Peerage person ID=664383)|]] (din )
CopiiElizabeth Taylor[*][[Elizabeth Taylor ((1729-1801))|]][1]
Ocupațiematematician
Limbi vorbitelimba engleză[2]
Activitate
RezidențăAnglia
Domeniuanaliză matematică
matematică 
InstituțieSt John's College[*][[St John's College (constituent college of the University of Cambridge)|]] 
Alma MaterSt John's College[*][[St John's College (constituent college of the University of Cambridge)|]] 
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra 
Conducător de doctoratJohn Machin și John Keill
Cunoscut pentruDr. Brook Taylor's method of perspective made easy[*][[Dr. Brook Taylor's method of perspective made easy (1754 educational book on perspective by John Joshua Kirby)|]]
Serie Taylor 
PremiiMembru al Societății Regale[*] 

Biografie

În 1701 intră la Colegiul St. John`s de la Cambridge, unde studiază matematica. În 1712 a fost admis ca membru al Societății Regale de la Londra. Doi ani mai târziu devine secretar al acestui înalt for științific, funcție pe care o deține timp de patru ani. Face mai multe vizite în Franța întâlnind diverși matematicieni, ca Abraham de Moivre, Johann Bernoulli cu care întreține o intensă corespondență.

Opera

Contribuții originale

Lucrări

  • 1715 - Methodus incrementorum directa et inversa, capodopera matematică a lui Brook Taylor în care tratează Metoda diferențelor finite, ecuații diferențiale și unde, și, pentru prima oară în istoria matematicii, pune bazele matematice ale studiului coardei vibrante. Tot aici introduce o nouă ramură a matematicii moderne - calculul diferențial.
  • 1715 - Essay on Linear Perspective, Londra - În lucrare sunt enunțate câteva principii de bază ale artei
  • 1719 - On the Jewish Sacrifice și On the Lawfulness of Eating Blood— două lucrări neterminate de factură eseistică cu puternice tente filozofice și religioase
  • 1793 - Contemplatio philosophica, lucrare filozofică apărută postum

Note

  1. The Peerage
  2. Autoritatea BnF, accesat în

Legături externe


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.