Bonaventura Cavalieri

Bonaventura Cavalieri (n. 1598, Milano - d. 30 noiembrie 1647, Bologna) a fost un matematician și călugăr iezuit italian.

Bonaventura Cavalieri
Date personale
Născut1598[1][2][3][4]
Milano, Imperiul Spaniol[5]
Decedat (49 de ani)[1][2][6]
Bononia, Statele Papale[5]
Religiecatolicism
Ocupațiematematician
astronom
cleric[*]​
teolog[*]​
Limbi vorbitelimba latină
limba italiană[7]
Activitate
Alma materUniversitatea din Pisa 
OrganizațieUniversitatea din Bologna 
Profesor pentruStephanus Gradi[*][[Stephanus Gradi (Croatian philosopher and scientist (1613–1683))|​]], Stefano degli Angeli[*][[Stefano degli Angeli (Italian mathematician and philosopher)|​]] 

Cartea sa fundamentală este Geometria indivisibilius continuorum unde și-a publicat cercetările sale privind cercurile, elipsele, sferele, triunghiurile, paralelogramele, cilindrii și trunchiurile de con.

Cavalieri a ajuns sa pună în evidență o metodă - Principiul lui Cavalieri - de determinare a volumului unui corp.

Biografie

A studiat la Universitatea din Pisa, unde a făcut cunoștință cu Galileo Galilei și Benedetto Castelli, care l-au stimulat să studieze matematica. Începând din 1629 a funcționat ca profesor de matematică la Universitatea din Bologna.

În 1629 a fost invitat la catedra de astronomie, devenită vacantă prin decesul astronomului Giovanni Antonio Magini.

Activitate științifică

În 1626 a inventat metoda indivizibililor pentru determinarea ariilor și volumelor corpurilor și s-a ocupat și de problema mișcării. Metoda indivizibililor va ocupa un loc important, unul intermediar între metoda exhaustivă și cea infinitezimală. Această metodă i-a adus celebritatea lui Cavalieri. Teoria indivizibililor va deveni un capitol important în teoria geometriei, deoarece ceea ce Cavalieri numea indivizibil va obține ulterior numele de element diferențial. Această metodă a fost preconizată de Johannes Kepler și a fost perfecționată de Cavalieri. Paternitatea descoperirii a fost contestată de Roberval.

Cavalieri a fost criticat mult timp de către unii matematicieni, care au considerat că metoda indivizibililor nu ar fi geometrică.

Prin rezultatele pe care le dădea, Cavalieri s-a impus în atenția tuturor matematicienilor din Italia, Franța și Anglia, ca Pascal, Wallis, Chasles, Kepler etc. Metoda lui Cavalieri l-a ajutat pe Kepler să rezolve majoritatea problemelor sale de astronomie.

Cavalieri a efectuat cudratura spiralei lui Arhimede prin integrare în coordonate polare.

De asemenea, Cavalieri s-a ocupat și de stereometrie și a construit un telescop reflector.

Scrieri
  • 1632: La specchio ustorio avvero trattato delle settioni coniche
  • 1635: Geometria indivizibilibus continuorum nova quadam ratione promota
  • Trigonometria plana ac spherica, linearis ac logarithmica
  • 1640: Rota planetaria.

Despre istoria și metodele lui Cavalieri a scris Michel Chasles în lucrarea sa: Aperçu historique sur l'origine et le développement des méthodes en géométrie (apărută în 1837).

Note
  1. Autoritatea BnF, accesat în
  2. MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
  3. Bonaventura Cavalieri, Open Library, accesat în
  4. Bonaventura Cavalieri, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
  5. Кавальери Бонавентура, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​
  6. Francesco Bonaventura Cavalieri, Brockhaus Enzyklopädie
  7. Autoritatea BnF, accesat în

Legături externe


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.