Aragaz

Un aragaz este o mașină de gătit folosită în bucătărie la prepararea termică a alimentelor, folosind în acest scop gaz petrolier lichefiat (GPL).[1] Denumirea de aragaz provine de la gazul petrolier lichefiat produs de rafinăria Astra Română (A.R.+gaz),[1] care era format din cca. 8 % propan și restul butan.[2] Prin extensie, această denumire este folosită și dacă combustibilul ars este gazul natural.[1]

Istoric

Primele aragaze[3] (forma aragazuri a fost eliminată[3]) au apărut în anii 1820. James Sharp a obținut în 1826 un brevet,[4] iar în 1836 a început producția industrială. Deși un astfel de aparat a fost expus la Expoziția Universală din Londra din 1851, tehnologia se dezvoltă doar după 1880, datorită slabei dezvoltări a rețelelor de distribuție a gazelor. Ulterior s-a adăugat și cuptorul, iar dimensiunea a fost redusă pentru a încăpea ușor într-o bucătărie.

Vezi și

Note
  1. Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, 1998
  2. Răduleț, R. și colab. Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-1966.
  3. Academia Română Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, 2005
  4. „History of the Oven - From Cast Iron to Electric”, Inventors.about.com, accesat în [nefuncțională]

Bibliografie
  • Liviu Stoica– Arhitectura locuintei, Bucuresti, 2012, ISBN 978-973-0-13583-1

Legături externe

Ghid despre aragaz electric - explicarea tehnologiilor folosite. Arhivat în , la Wayback Machine.

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.