Alexandru Bibescu
Prințul Alexandru Bibescu (în franceză Alexandre Bibesco; n. , București, Țara Românească – d. , Aix-les-Bains, Savoie, Franța) a fost un om de litere român, care a activat ca poet, lingvist, eseist și muzician.
| Alexandre Bibesco | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | București, Țara Românească |
| Decedat | (69 de ani)[1] Aix-les-Bains, Savoie, Franța[2] |
| Înmormântat | cimetière Saint-Louis d'Évreux[*] |
| Părinți | Gheorghe Bibescu |
| Frați și surori | Maria Bibescu George Bibescu Nicolas Bibesco[*] Grégoire Bibesco[*] |
| Căsătorit cu | Elena Bibescu |
| Copii | Anton Bibescu[3] Emmanuel Bibesco[*] |
| Cetățenie | Regatul României |
| Ocupație | om de litere, lingvist, poet, eseist, muzician |
| Limbi vorbite | limba franceză[1] |
Biografie
S-a născut pe 3 iunie 1842 în București, în familia domnitorului muntean Gheorghe Bibescu, care a refuzat să-i recunoască paternitatea. Până la 31 de ani s-a numit Alexandru Mavrocordat, luând numele de familie al mamei sale.[4] A locuit în Franța de tânăr, împreună cu cei 3 frați ai săi. Fiind un on cultivat, a activat în domeniul lingvisticii. Pe lângă limba română, mai cunoștea limbile franceză, greacă, latină, germană, italiană și engleză. Era bibliofil, deținând peste 10 mii de cărți.[5] În 1874 a devenit membru al Societății Lingvistice din Paris, pe care a și prezidat-o în perioada anilor 1893-1894.
A fost căsătorit cu pianista Elena Costache Epureanu, având cu aceasta 3 copii: Antoine, Emmanuel și Hélène.
În 1895 a fost decorat cu Legiunea de onoare. Rămas văduv în 1902 s-a recăsătorit ulterior cu actrița Hélène Reyé.[6] Această căsătorie a fost dezaprobată de copiii lui. A decedat pe 11 august 1911, la 69 de ani, în Aix-les-Bains.
Note
- Autoritatea BnF, accesat în
- Bibliothèque nationale de France
- The Peerage
- Simona Lazar (), Prinţul Alexandru Bibescu, un sonetist francez (în Romanian), jurnalul.ro
- „Prince Alexandre Bibesco”. Site non comercial editat de Association CHA’mrousse (în franceză). Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- Hélène Reyé, portraitsepia.fr, Arhivat din original în , accesat în