Valka

O localitate numită Walk a fost menționată pentru prima dată în anul 1286. Din 1419 a fost cetatea de scaun a unui landtag (organ reprezentativ) al confederației Terra Mariana (Livonia medievală).

În 1584 i s-au acordat aceleiași drepturi de oraș ca și Riga de către regele polono-lituanian Ștefan Báthory și a intrat sub stăpânirea poloneză.

În 1626 partea estonă a intrat sub stăpânirea suedeză și aproximativ 100 de ani mai târziu, ambele orașe au devenit parte a Imperiului Rus.

Cu toate acestea, orașul și-a câștigat importanța abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, când seminarul de profesori al regiunii Vidzeme a funcționat aici și, de asemenea, a devenit un important nod feroviar. Mai mult, prima linie de cale ferată cu ecartament îngust de pe teritoriul Letoniei moderne a fost construită de la Valka până la orașul eston Pärnu.

Valga a fost ocupată de Germania în ianuarie 1918, iar Estonia și-a declarat independența la 24 februarie. Mai târziu în același an, la 15 noiembrie, Letonia a făcut același lucru.

La 31 ianuarie 1919 a avut loc Bătălia de la Paju, lângă Valga, în timpul Războiului de Independență al Estoniei împotriva sovieticilor. După lupte grele, grupul Tartu-Valga al armatei estone i-a împins pe pușcașii letoni sovietici afară din conacul Paju. A fost cea mai acerbă luptă din perioada de început a războiului. Comandantul eston Julius Kuperjanov a căzut în luptă.[3]

Dezacorduri între cele două țări cu privire la cui aparține Valga / Valka au apărut la scurt timp după ce Letonia și-a proclamat independența. Arbitrajul internațional condus de reprezentantul britanic, colonelul S. G. Tallents la 1 iulie 1920 a stabilit definitiv granița dintre Estonia și Letonia, inclusiv prin a da orașului Valga aproape întreg teritoriul construit al orașului Valka. Valka a primit doar Piața Lugazi și aproximativ 80 de clădiri din lemn. Conform înregistrărilor letone, aproximativ 2.500 de cetățeni letoni s-au mutat din partea estonă. Valga propriu-zisă până la cimitirul Konnaoja și Luke a rămas sub stăpânirea estonă. Ulterior au fost stabilite posturi de frontieră și cele două orașe au fost astfel împărțite timp de 21 de ani până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.

La 15 noiembrie 1917 s-a luat decizia de a proclama Republica independentă Letonia la Valka. Drapelul roșu-alb-roșu al Letoniei a fost ridicat aici pentru prima dată. La 1 iulie 1920 orașul a fost împărțit între nou-născutele state letone și estone.

În oraș se află o școală primară și un gimnaziu. Institutul Letoniei-Estoniei oferă studii suplimentare.

• Jānis Cimze (1814–1881), pedagog, fondator al seminarului de profesori de la Vidzeme - prima instituție de învățământ superior de pe teritoriul Letoniei
• Aigars Fadejevs (născut în 1975), alergător olimpic, câștigător al medaliei de argint la Jocurile Olimpice de vară din 2000 de la Sydney
• Vents Armands Krauklis (n. 1964), muzician, politician, fost primar al orașului Valka (2001-2006), membru al Seimului Letoniei (2006-2010), actual primar al municipiului Valka
• Roberts Ķīlis (n. 1968), antropolog social, fost ministru al educației și al științei (2011-2013)
• Pavel Loskutov (născut în 1969), alergător de fond
• Gatis Smukulis (născut în 1987), biciclist
• Andris Vilks (n. 1963), fost ministru al finanțelor (2009-2014)

Valka este înfrățit cu:[4]

• 
  Semināra iela
• 
  Rīgas iela (strada Riga) la granița cu Estonia.
• 
  Clădire de apartamente din epoca sovietică.
• 
  Râul Pedele în Valka.
• 
  Școala primară din Valka

• Teatrul orașului Valka
• Valga, Estonia

• en Site web oficial