Ransart (Belgia)
Ransart (în valonă El Ronsåt) este un sector al orașului belgian Charleroi, situat în Regiunea Valonă, în provincia Hainaut.
| Ransart | |
| (în valonă El Ronsåt) | |
| — sector de comună — | |
 Vila Delhaize, fostul sediu al primăriei Ransart, proiectată de Émile Tirou în 1851.[1] | |
  Ransart Ransart (Hainaut) | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară |  Belgia |
| Regiune |  Regiunea Valonă |
| Comunitate | Franceză |
| Provincie |  Hainaut |
| Municipalitate |  Charleroi |
| Suprafață | |
| - Total | 5,68 km² |
| Populație (2008) | |
| - Total | 8.553 locuitori |
| - Densitate | 1.506 loc./km² |
| Cod poștal | 6043 |
| Prefix telefonic | 071 |
| Prezență online | |
 Sectorul Ransart pe harta administrativă a orașului Charleroi | |
Ransart a fost o comună cu administrație proprie înainte de fuziunea comunelor din 1977.
Istoric
Sub regimul francez (1795–1815), Ransart era o comună a departamentului Jemmapes.
Geografie
Sectorul Ransart este situat în vecinătatea aeroportului Bruxelles-Sud Charleroi (BSCA), care este folosit de către companiile aeriene low-cost.
Etimologie
Forme vechi ale denumirii localității: Rhoardi Sartum (1154), Roharsart (1209). Alterare a numelui Hrodhard.[2]
Demografie
| 1801 | 1846 | 1900 | 1947 | 1977[5] | 2001 |
|---|---|---|---|---|---|
| 1.116 | 2.559 | 8.314 | 10.066 | 10.206 | 8.449 |
Monumente
- Fosta colonie minieră Appaumée, clasată ca monument în 1994.[6]
Personalități
- Abatele Liévin Thésin (1883–1972), preot, membru al rezistenței și spion din Primul Război Mondial, a fost preotul paroh al parohiei Ransart timp de peste 25 de ani (între 1934 și 1960).[7]
Referințe
- Delaet, Jean-Louis; Margos, Rina; Lemal-Mengeot, Chantal (). „Hôtels de Ville et Maisons communales de Charleroi”. Carnets du patrimoine (în franceză). Ministerul Regiunii Valone și orașul Charleroi (11): 18–20.
- Jespers, Jean-Jacques (). Dictionnaire des noms de lieux en Wallonie et à Bruxelles. Bruxelles, Belgia: Éditions Racine. p. 500. ISBN 978-2873864095.
- Fără anul 1977: Poulain, Michel (). Ville de Charleroi, Atlas géostatistique des quartiers. Charleroi. p. 55.
- Pentru anul 1977 – Schaeffer, Pierre-Jean (). Charleroi 1830-1994, Histoire d'une Métropole. Ottignies-Louvain-la-Neuve: Quorum. p. 337. ISBN 978-2-930014-42-5.
- Fuziunea comunelor în Belgia
- „Coron de l'ancien charbonnage d'Appaumée, rue l'Appaumée, Nos 99 à 113”. lampspw.wallonie.be (în franceză). Serviciul public pentru Amenajarea Teritoriului, Locuințe, Patrimoniu și Energie al Regiunii Valone. Accesat în .
- Cannuyer, Christian. „Un service d’espionnage « inspiré » dans le diocèse de Tournai : le Service du sacré-cœur de l’Abbé Thésin”, în Xavier Boniface și Jean Heuclin (dir.), Diocèses en guerre (1914-1918) - L’Église déchirée entre Gott mit uns et le Dieu des armées, Villeneuve d'Ascq, Presses Universitaires du Septentrion, colecția „Histoire et civilisations”, 2018. ISBN: 9782757419229, 324 p., pp. 241-248.
Bibliografie
- Redécouvrir son quartier sous un autre regard... Charleroi - Section de Ransart (PDF) (în franceză). Charleroi: Espace Environnement. . p. 15. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .[nefuncțională]
- Brutsaert, Emmanuel (redactor-șef); Menne, Gilbert (secretar de ediție); De Meester, Johan (responsabil fotografii) (). „Province du Hainaut”. Histoire et patrimoine des communes de Belgique (în franceză). Bruxelles: Éditions Racine. pp. 162–163. ISBN 978-2-87386-599-3.
- Lépine, André (). Les charbonnages du Pays noir en cartes postales anciennes (în franceză). Cahier du Musée de Cerfontaine. p. 104.
Legături externe
| Sectoare ale orașului Charleroi |
|  |
|---|---|---|
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.