Miron Nicolescu

Născut la Giurgiu, a urmat cursurile liceului Matei Basarab din București. După terminarea studiilor la Facultatea de Matematică a Universității București în 1924, a plecat la Paris, unde s-a înscris la École Normale Supérieure și la Sorbona. În 1928 și-a luat doctoratul, cu teza „Fonctions complexes dans le plan et dans l'espace”, sub îndrumarea lui Paul Montel. După întoarcerea în România, a predat la Universitatea din Cernăuți până în 1940, când a fost numit profesor la Universitatea din București.

În 1936 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1953 membru titular. În 1963 a devenit director al Institutului de Matematică al Academiei Române. Din 1966 până la deces a fost președinte al Academiei Române.

A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 și membru titular începând cu 28 mai 1938[3].

La Congresul Internațional al Matematicienilor de la Vancouver, Canada în 1974 a fost ales vice-președinte al „International Mathematical Union”.

Prin colaborarea sa cu Solomon Marcus, Nicolescu are număr Erdős 2. La Giurgiu există o stradă care poartă numele academicianului Miron Nicolescu.[4]

• Titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[5]
• Medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[5]

• Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii - Dicționar, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1982

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – N