Literatura română tradiționalistă
Tradiționalismul este o mișcare literară, manifestată în perioada interbelică, a cărei ideologie se cristalizează în jurul revistei „Gândirea”, care a apărut în perioada 1921 - iunie 1944.
| Literatura română | ||
|
Pe categorii | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Tradiționalismul este o orientare literară a literaturii române către folclor și etnografie, către civilizația rurală în tematica operelor literare, concomitent cu respingerea culturii urbane moderne.[1]
Tradiționalismul românesc cuprinde trei curente înrudite prin apropierea de tradiția rurală și diferite prin modul în care se realizează această apropiere: sămănătorismul, poporanismul și gândirismul.[2]
Tradiționalismul românesc capătă expresie în ortodoxie, românism militant, elită apărătoare și paternală, antimaterialism.[3]
Note
- Tradiționalismul Românesc
- Tradiționalismul
- Constantin Schifirneț, Sociologie românească modernă, 281 pagini, Criterion Publishing, 2009, p. 163