Heinrich Lenz

Heinrich Friedrich Emil Lenz (în rusă Эмилий Христианович Ленц, n. 12/24 februarie 1804, Derpt, Gubernia Livonia, Imperiul Rus – d. 29 ianuarie/10 februarie 1865, Roma, Statele Papale) a fost un fizician rus de etnie germano-baltică.

Heinrich Lenz
Date personale
Născut	12/24 februarie 1804[1][2][3] Derpt, Gubernia Livonia, Imperiul Rus[4][5][2][6]
Decedat	29 ianuarie/10 februarie 1865 (60 de ani)[2] Roma, Statele Papale[7][5][2][8]
Cauza decesului	cauze naturale (hemoragie cerebrală)
Părinți	Christian Heinrich Friedrich Lenz[*][[Christian Heinrich Friedrich Lenz |​]] Q124837382[*]​
Frați și surori	Robert Hristianovici Lenț[*][[Robert Hristianovici Lenț (Russian scholar of Sanskrit (1808-1836))|​]][9]
Căsătorit cu	Q114903257[*]​
Copii	Robert Iemilievici Lenț[*][[Robert Iemilievici Lenț (Russian physicist (1833-1903))|​]][10]
Cetățenie	Imperiul Rus
Ocupație	fizician inginer inventator cadru didactic universitar[*]​
Locul desfășurării activității	Sankt Petersburg[11] Helsinki Tartu
Limbi vorbite	limba rusă limba germană
Activitate
Domeniu	fizică electrotehnică
Instituție	Universitatea Imperială din Sankt Petersburg[*]​ Glavnîi pedagogiceski institut[*][[Glavnîi pedagogiceski institut |​]] Petrișule[*][[Petrișule (secondary school in Russia)|​]] Mihailovskoe artilleriiskoe ucilișce[*][[Mihailovskoe artilleriiskoe ucilișce |​]] Universitatea de Stat din Sankt Petersburg
Alma Mater	Derptski universitet[*][[Derptski universitet ((1802-1917) — the second of the twelve Imperial Universities of the Russian Empire. In 1893 it was renamed the Imperial University of Yuryev.)|​]]
Organizații	Academia Rusă de Științe Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]​ Academia de Științe din Berlin Academia de Științe din Torino[*]​[12]
Cunoscut pentru	Legea lui Lenz

Este cunoscut pentru regula lui Lenz din electrodinamică, pe care a formulat-o în 1833. În cinstea sa, inductanța se notează cu litera L.

S-a născut în regiunea Guvernoratului Livoniei, aflat pe atunci sub stăpânire țaristă. În 1820, după încheierea studiilor secundare, a început să studieze chimia și fizica la Universitatea din Dorpat.

În perioada 1823 - 1826, participă la exepediția lui Otto von Kotzebue în jurul lumii, prilej cu care studiază proprietățile fizice și climatice ale apei mării. Rezultatele le-a publicat în 1831 în cadrul Memoriilor Academiei Ruse de Științe. Intră ca profesor la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, unde, în perioada 1840 - 1863, este decan al Catedrelor de Matematică și Fizică, iar în perioada imediat următoare și pentru tot restul vieții, va fi rectorul prestigioasei universități.