Comitatul Cluj
Comitatul Cluj, cunoscut și ca Varmeghia Clujului, (în maghiară Kolozs vármegye, în germană Komitat Klausenburg, în latină Comitatus Kolosiensis) a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat din secolul al XV-lea și până în 1784, apoi din nou în perioada 1867-1918. Capitala comitatului a fost orașul Cluj (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg), azi Cluj-Napoca.
| Comitatul Cluj (Kolozs) | |||
| — comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
| Coordonate: 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară | .svg.png.webp){kind=small} Regatul Ungariei | ||
| Reședință | Cluj | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 5,006 km² | ||
| Populație (1910) | |||
| - Total | 286,687 locuitori | ||
| - Densitate | 57,3 loc./km² | ||
| Naționalități | • români - 161.279 (56,25%) • maghiari - 111.439 (38,87%) • germani - 8.386 (2,92%) | ||
| În prezent în | România | ||
| Prezență online | |||
 Poziția localității Comitatul Cluj (Kolozs) (Kolozs) | |||
 Hartă de poziționare pentru Comitatul Cluj (Kolozs) | |||
.svg.png.webp)
Geografie
Comitatul Cluj se învecina la vest cu Comitatul Bihor (Bihar), la nord cu comitatele Sălaj (Szilágy) și Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka), la est cu comitatele Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód) și Mureș-Turda (Maros-Torda) și la sud cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos). Râurile Crișul Repede (Sebes-Körös) și Someșul Mic (Kis-Szamos) curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 5.006 km², incluzând suprafețele de apă.2[1]
Istorie
Comitatul medieval Cluj format în secolul al XI-lea dispare în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea[2], apoi este restabilit în cadrul Regatului Ungar, dar cu un teritoriu mai concentrat și cu limite simplificate, prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei.
În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Imediat după primul război mondial, Comitatul Cluj a fost redenumit județul Cojocna, ca o traducere literală, dar inexactă, a numelui Kolozs în "Cojocna", iar în 1925 a devenit județul Cluj. În perioada 1940-1944, această regiune a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena.
Majoritatea teritoriului Comitatului Cluj se regăsește azi în județul Cluj; unele părți ale comitatului se află în actualele județe Sălaj (nord-vest), Bistrița-Năsăud (nord-est) și Mureș (sud-est) din România.
Demografie
În 1910, populația comitatului era de 286.687 locuitori, dintre care:
- Români -- 161.279 (56,25%)
- Maghiari -- 111.439 (38,87%)
- Germani -- 8.386 (2,92%)
Subdiviziuni
La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Cluj erau următoarele:
| Districte (járás) | |
|---|---|
| District | Capitală |
| Bánffyhunyad | Bánffyhunyad --- Huedin (46 sate) |
| Gyalu | Gyalu --- Gilău (20 sate) |
| Hídalmás | Hídalmás --- Hida (34 sate) |
| Kolozsvár | Kolozsvár --- Cluj (34 sate) |
| Mezőörményes | Mezőörményes --- Urmeniș (14 sate) |
| Mocs | Mocs --- Mociu (24 sate) |
| Nádasment (azi Nadăș) | Kolozsvár --- Cluj (22 sate) |
| Nagysármás | Nagysármás --- Sărmașu (16 sate) |
| Teke | Teke --- Teaca (23 sate) |
| Comitate urbane (törvényhatósági jogú város) | |
| Kolozsvár --- Cluj | |
| Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
| Kolozs --- Cojocna | |
Note
- Grigor P. Pop, p.14
- Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.
Bibliografie
- Grigor P. Pop și colectivul (). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1 Verificați valoarea
|isbn=: invalid character (ajutor).