Chivu Stoica
Chivu Stoica (n. , Smeeni, România – d. , București, România) a fost un politician comunist român, prim-ministru al României în perioada 1955-1961, cel de-al 48-lea prim-ministru/Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în perioada 24 martie 1965 - 9 decembrie 1967, după care a fost înlocuit în această funcție de către Nicolae Ceaușescu.
| Chivu Stoica | |
![]() Chivu Stoica | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 8 august 1908 Smeeni, Regatul României |
| Decedat | 16 februarie 1975, (67 de ani) București, Republica Socialistă România |
| Căsătorit cu | Maria Manolescu |
| Copii | Duțu și Ani (adoptați) |
| Cetățenie | |
| Religie | creștin ortodox |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Prim-ministru al României | |
| În funcție 2 octombrie 1955 – 21 martie 1961 | |
| Precedat de | Gheorghe Gheorghiu-Dej |
| Succedat de | Ion Gheorghe Maurer |
| Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România | |
| În funcție 24 martie 1965 – 9 decembrie 1967 | |
| Precedat de | Avram Bunaciu (interimar) |
| Succedat de | Nicolae Ceaușescu |
| Premii | Erou al Muncii Socialiste[*] |
| Partid politic | Partidul Comunist Român |
| Profesie | militar |
| Parte dintr-o serie despre | ||||||||
| România comunistă | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
![]() | ||||||||
|
Organizații
|
||||||||
|
Politici
|
||||||||
|
Cultură
|
||||||||
|
Proteste și rezistență |
||||||||
|
Relațiile cu URSS |
||||||||
Biografie
Activitate
În anul 1931 a devenit membru al Partidului Comunist din România. În anul 1933 a fost condamnat la închisoare pentru participare la greva de la Atelierele CFR Grivița.[1]
Chivu Stoica a fost deputat în Adunarea Deputaților în sesiunea 1946 - 1948. Chivu Stoica a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1948 - 1975.
Chivu Stoica s-a sinucis acasă cu propria armă de vânătoare.
Decorații, ordine și medalii
Chivu Stoica a fost distins cu următoarele decorații:
- Ordinul „Coroana României“ în grad de Mare Ofițer (1947);
- Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa I (1948, 1958);
- „Ordinul Muncii“ clasa I (1949);
- Ordinul „Apărarea Patriei“ clasa I (1949);
- Titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și Medalia de Aur „Secera și Ciocanul“ (1958);
- Ordinul „23 August“ clasa I (1959);
- Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I (1966);
- Titlul de „Erou al Republicii Socialiste România“ (1973).
Galerie de imagini
Chivu Stoica
Chivu Stoica, președintele Consiliului de Stat, în vizită în Tunisia în februarie 1967.
Discutând cu ambasadorul Danemarcei în iunie 1967.
Note
- 1934 - Capii Grivitei, rejudecati la Craiova, 23 martie 2005, Ilarion Tiu, Jurnalul Național, accesat la 4 octombrie 2014
Bibliografie suplimentară
- Nicolescu, Nicolae C. (), Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București: Editura Meronia, pp. 288–293
| Predecesor: Gheorghe Gheorghiu-Dej |
Prim-ministrul României 2 octombrie 1955 – 21 martie 1961 |
Succesor: Ion Gheorghe Maurer |
Legături externe
- „Sinuciderea“ lui Chivu Stoica, consilierul Pacepa și traducătorul „savantei“ Lenuța, 21 mai 2013, Lavinia Betea, Adevărul
- Apostolii lui Stalin. Chivu Stoica, incompetentul candid din umbra marelui Dej. „E un bou de un anumit soi“, 13 decembrie 2014, Laurențiu Ungureanu, Radu Eremia, Adevărul

.svg.png.webp)
