Bezeni, Florești

Satul Bezeni a fost atestat documentar la 20 august 1588 într-un act de danie a domnitorului Moldovei Petru Șchiopul către Andrei hatmanul. Satul Bezeni a avut de suferit de pe urma invaziei cazacilor, după cum reiese din acte datînd din secolul al XVII-lea.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea la Bezeni aveau moșie boierii Stamo. La mijlocul secolului XIX Egor Stamo înființase aici o crescătorie de cai de rasă. Recensămîntul din 1870 găsea în localitate 37 de gospodării și o populație de 177 de locuitori.

Către 1923 satul avea deja 920 de locuitori, 155 case, 2 case boierești, pepinieră, școală primară mixtă.

După război, foamete și deportări, în 1949 populația satului s-a micșorat pînă la 501 locuitori.

Satul nu are biserică însă hramul se sărbătorește pe 14 octombrie. Conform legendei, satul Bezeni își trage denumirea de la niște insecte, care sălășuiau în număr mare în lunca rîului Căinari. Bîzîitul lor ar fi fost la originea denumirii satului. Confrom altei variante, denumirea de „Bezeni” provine de la îmbinarea de cuvinte „люди без имени”, cu semnificația „oameni fără pămînt”. Satul Bezeni este baștina scriitorului Nicolae Vieru.

Bezeni este un sat din cadrul comunei Izvoare, raionul Florești. Satul are o suprafață de circa 1,19 kilometri pătrați, cu un perimetru de 6,39 km. Amplasat pe malul rîului Căinari, Bezeni se află la o distanță de 26 km de orașul Florești și la 156 km de Chișinău.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 318 oameni, dintre care 44,97% - bărbați și 55,03% - femei. Structura etnică a populației era următoarea: 99,37% - moldoveni, 0,63% - ruși.[2]