weißen

germană

(Deutsch)

Variante

  • (Elveția și Liechtenstein) weissen
  • (reg.) weißeln

Etimologie

Din Weiß.

Pronunție

  • AFI: /ˈvaɪ̯sn̩/


Verb


Conjugarea verbului
weißen
Infinitiv weißen
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
weißt
weißt
Indicativ imperfect weißte
Participiu perfect geweißt
Verb auxiliar haben
  1. a albi, a înălbi

Cuvinte apropiate

  • Weißen
  • geweißt
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.