vuvuitură

română

Etimologie

Din a vuvui + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /vu.vu.i'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vuvuitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vuvuitură vuvuituri
Articulat vuvuitura vuvuiturile
Genitiv-Dativ vuvuiturii vuvuiturilor
Vocativ vuvuitură vuvuiturilor
  1. (reg.) vuiet, zumzet.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.