vremelnic
română
Etimologie
Din vreme + sufixul -elnic.
Pronunție
- AFI: /vreˈmel.nik/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului vremelnic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | vremelnic | vremelnici |
| Feminin | vremelnică | vremelnice |
| Neutru | vremelnic | vremelnice |
- de scurtă durată; temporar, trecător; instabil; efemer; vremelnicesc.
- (spec.) care are o viață efemeră.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.