vitamină

română

Etimologie

Din franceză vitamine, germană Vitamin.

Pronunție

  • AFI: /vi.taˈmi.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vitamină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vitamină vitamine
Articulat vitamina vitaminele
Genitiv-Dativ vitaminei vitaminelor
Vocativ vitamină vitaminelor
  1. nume dat unor compuși organici indispensabili vieții, care se găsesc în alimente sau se prepară sintetic, cu rol esențial în menținerea proceselor celulare vitale.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.