viermuș

română

Etimologie

Din vierme + sufixul -uș.

Pronunție

  • AFI: /vjerˈmuʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
viermuș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ viermuș viermuși
Articulat viermușul viermușii
Genitiv-Dativ viermușului viermușilor
Vocativ viermușule viermușilor
  1. (rar) viermușor.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.