vestibul

română

Etimologie

Din franceză vestibule < latină vestibulum.

Pronunție

  • AFI: /ves'ti.bul/


Substantiv


Declinarea substantivului
vestibul
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vestibul vestibuluri
Articulat vestibulul vestibulurile
Genitiv-Dativ vestibulului vestibulurilor
Vocativ vestibulule vestibulurilor
  1. (livr.) antreu.
  2. prima cavitate a urechii interne.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.