vado

italiană

(italiano)

Etimologie

Derivat regresiv din andare.

Pronunție

  • AFI: /ˈvado/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la indicativ prezent pentru andare.

Sinonime

  • vo




latină

(Latina)

Etimologie

Din proto-indo-europeană *wadʰ-, *wedʰ-.

Pronunție

  • AFI: /ˈwaː.doː/


Verb

vādō (infinitivul prezent vādere, perfectul activ vāsī)

  1. a merge
    Vade mecum.

Etimologie

Din vadum.

Pronunție

  • AFI: /ˈwa.doː/


Verb

vādō (infinitivul prezent vadāre, perfectul activ vadāvī, supinul vadātum)

  1. a merge cu greu




spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină vadus < vadum.

Pronunție

  • AFI: /'ba.ðo/


Substantiv

vado m., vados pl.

  1. vad

Cuvinte derivate

  • vadeable, vadoso
  • vadear
  • vadeador
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.