vânturat

română

Etimologie

Din a vântura.

Pronunție

  • AFI: /vɨn.tu'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
vânturat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vânturat vânturate
Articulat vânturatul vânturatele
Genitiv-Dativ vânturatului vânturatelor
Vocativ vânturatule vânturatelor
  1. vânturare.
    Vânturatul grâului.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.