utila
română
Etimologie
Din franceză outiller.
Pronunție
- AFI: /u.ti'la/
Verb
| Conjugarea verbului utila | |
| Infinitiv | a utila |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
utilez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să utileze |
| Participiu | utilat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a înzestra un atelier, o fabrică etc. cu utilajul necesar desfășurării în bune condiții a procesului de producție.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.