urnire
română
Etimologie
Din urni.
Pronunție
- AFI: /ur'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului urnire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | urnire | urniri |
| Articulat | urnirea | urnirile |
| Genitiv-Dativ | urnirii | urnirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a urni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.