unicat
română
Etimologie
Din germană Unikat.
Pronunție
- AFI: /u.ni'kat/
Substantiv
| Declinarea substantivului unicat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | unicat | unicate |
| Articulat | unicatul | unicatele |
| Genitiv-Dativ | unicatului | unicatelor |
| Vocativ | ' | ' |
- obiect sau document într-un singur exemplar.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.