umblăreț
română
Etimologie
Din a umbla + sufixul -ăreț.
Pronunție
- AFI: /um.blə'reʦ/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului umblăreț | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | umblăreț | umblăreți |
| Feminin | umblăreață | umblărețe |
| Neutru | umblăreț | umblărețe |
- (fam., depr. sau ir.; despre oameni) căruia îi place să umble mult, să se plimbe (fără rost), să hoinărească.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.