ulițarnic
română
Etimologie
Din uliță + sufixul -arnic.
Pronunție
- AFI: /u.li'ʦar.nik/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului ulițarnic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | ulițarnic | ulițarnici |
| Feminin | ulițarnică | ulițarnice |
| Neutru | ulițarnic | ulițarnice |
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului ulițarnic | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ulițarnic | ulițarnici |
| Articulat | ulițarnicul | ulițarnicii |
| Genitiv-Dativ | ulițarnicului | ulițarnicilor |
| Vocativ | ulițarnicule | ulițarnicilor |
- (reg.) persoană care bate ulițele, căreia îi place să-și piardă vremea umblând fără rost (pe uliță).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.