uger

română

Etimologie

Din latină uber, uberis.

Pronunție

  • AFI: /'u.ʤer/


Substantiv


Declinarea substantivului
uger
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uger ugere
Articulat ugerul ugerele
Genitiv-Dativ ugerului ugerelor
Vocativ ugerule ugerelor
  1. organ cărnos de secreție a laptelui la femelele animalelor mamifere; țâță.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.