tumul
română
Etimologie
Din latină tumulus.
Pronunție
- AFI: /'tu.mul/
Substantiv
| Declinarea substantivului tumul | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tumul | tumuli |
| Articulat | tumulul | tumulii |
| Genitiv-Dativ | tumulului | tumulilor |
| Vocativ | ' | ' |
- ridicătură de pământ sau de piatră, în formă de con sau de piramidă, înălțată deasupra mormintelor, în scop de protecție.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.