troheu
română
Etimologie
Din latină trochacus.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului troheu | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | troheu | trohei |
| Articulat | troheul | troheii |
| Genitiv-Dativ | troheului | troheilor |
| Vocativ | ' | ' |
- unitate ritmică formată din două silabe cu accentul pe prima; horeu.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.