trifoi
română
Etimologie
Din latină trĭfǒlĭum („cu trei foi”), eventual contaminat cu neogreacă τρυφύλλι (tryfýlli).
Înrudit cu italiană trifoglio, provensală trefuèlh și franceză (veche) trefueil.
Pronunție
- AFI: /tri'foj/
Substantiv
| Declinarea substantivului trifoi | ||
| n.m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | trifoi | trifoiuri, trifoaie |
| Articulat | trifoiul | trifoiurile, trifoaiele |
| Genitiv-Dativ | trifoiului | trifoiurilor, trifoaielor |
| Vocativ | trifoiule | trifoiurilor, trifoaielor |
- (bot.) (Trifolium) nume dat mai multor plante din familia leguminoaselor, cu frunzele compuse din trei foliole și cu florile strânse în inflorescențe globuloase, divers colorate, unele specii fiind cultivate ca plante furajere.
- Vacile au intrat în niște trifoaie.
- Trifoiurile au flori de diverse culori.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- trifoi-alb
- trifoi-amar
- trifoi-de-apă
- trifoi-de-baltă
- trifoi-de-lac
- trifoi-mare
- trifoi-roșu
- trifoi sălbatic
- trifoiul-caprelor
- trifoiul-racului
Cuvinte apropiate
- treflă
- trifoliene
- trifoliolat
- trifolioză
Expresii
- Trifoi cu patru foi = noroc
Vezi și
- măcrișul-iepurelui, măcrișul-caprei
- oxalis
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.