tragere indirectă

română

Etimologie

Din tragere + indirectă.

Pronunție

  • AFI: /'tra.ʤe.re in.di'rek.tə/


Cuvânt compus

tragere indirectă

  1. (mil.) tragere asupra unor ținte care nu se văd, dirijată cu ajutorul unor calcule matematice.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.