trândăvit

română

Etimologie

Din a trândăvi.

Pronunție

  • AFI: /trɨn.də'vit/


Substantiv


Declinarea substantivului
trândăvit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trândăvit trândăvite
Articulat trândăvitul trândăvitele
Genitiv-Dativ trândăvitului trândăvitelor
Vocativ trândăvitule trândăvitelor
  1. (rar) trândăvie.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.