tatuaj

română

Etimologie

Din franceză tatouage.

Pronunție

  • AFI: /ta.tu'aʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
tatuaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tatuaj tatuaje
Articulat tatuajul tatuajele
Genitiv-Dativ tatuajului tatuajelor
Vocativ tatuajule tatuajelor
  1. tatuare; (concr.) desen care rămâne pe piele după tatuare.
  2. marcare a animalelor cu semne imprimate în piele pentru recunoaștere și identificare.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.