tabernacul

română

Etimologie

Din latină tabernaculum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tabernacul
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tabernacul tabernacule
Articulat tabernaculul tabernaculele
Genitiv-Dativ tabernaculului tabernaculelor
Vocativ ' '
  1. cort portativ în care se țineau tablele legii la vechii evrei.
  2. cutie specială (de argint) în care se păstrează unele obiecte de cult.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.