tabac

română

Etimologie

Din neogreacă tampákos.

Pronunție

  • AFI: /ta'bak/


Substantiv


Declinarea substantivului
tabac
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tabac tabaci
Articulat tabacul tabacii
Genitiv-Dativ tabacului tabacilor
Vocativ ' '
  1. preparat din frunze uscate de tutun, măcinate fin, care se aspiră pe nas; tutun prizat.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.