tăcăitoare
română
Etimologie
Din a tăcăi + sufixul -toare.
Pronunție
- AFI: /tə.kə.i'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului tăcăitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tăcăitoare | tăcăitori |
| Articulat | tăcăitoarea | tăcăitorile |
| Genitiv-Dativ | tăcăitorii | tăcăitorilor |
| Vocativ | tăcăitoare | tăcăitorilor |
- (ornit.; reg.) lupul-vrăbiilor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.