târnuit

română

Etimologie

Din a târnui.

Pronunție

  • AFI: /tɨr.nu'it/


Substantiv


Declinarea substantivului
târnuit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ târnuit târnuite
Articulat târnuitul târnuitele
Genitiv-Dativ târnuitului târnuitelor
Vocativ târnuitule târnuitelor
  1. târnuire.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.